logo

Publicitatea electorală tălmăcită onest: PNL. Ciclu de analize IPN. Alegeri-2014


https://www.ipn.md/index.php/ro/publicitatea-electorala-talmacita-onest-pnl-ciclu-de-analize-ipn-alegeri-7978_1016602.html

Majoritatea concurenţilor electorali s-au lansat în campania pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie cu spoturi radio şi TV, panouri, slogane şi afişe electorale. Publicitatea, prin însăşi definiţia sa, este părtinitoare, dar totuşi, în campania electorală, ea reprezintă tipul de informaţie pe care alegătorii îl primesc cel mai des. Din acest motiv, IPN lansează seria de analize „Publicitatea electorală tălmăcită onest” prin care îşi propune să contribuie la dezvoltarea culturii politice, analizând, la rece, dedesubturile publicităţii electorale. Concurenţii electorali sunt vizaţi în conformitate cu poziţia pe care o au în buletinul de vot.
---

În căutarea Unirii pierdute

Partidul Naţional Liberal din Moldova este cea mai pro-românească şi unionistă formaţiune, însă acest fapt îi limitează grav electoratul posibil. Cei care îşi doresc reunirea Moldovei cu România, fie că-i de bine, ori de rău, sunt minoritari în societate şi acesta este un fapt. Din păcate pentru PNL, o parte din ei sunt convinşi de ideea „reunirii în cadrul Uniunii Europene”, care pare mai moderată şi mai realistă. Pe acest segment electoral, PNL are competiţie directă din partea PL, PLR şi, într-o măsură mai mică, PLDM. Toate sunt partide care au fost sau sunt la guvernare şi pot veni în faţa alegătorului spunând „noi am făcut unu, doi, trei”, însă PNL nu s-a aflat în astfel de poziţii privilegiate. În aceste condiţii, tactica PNL nu este una de moderare, cu slogane generale, semi-abstracte, şi atragere a cât mai multor alegători. PNL vine cu un mesaj concret, radical pentru unii, mizând anume pe acest fapt: că niciun alt partid nu promite şi militează atât de deschis şi direct pentru reunirea Moldovei cu România. PNL îşi propune astfel să atragă unioniştii convinşi care s-au săturat de promisiuni vagi, răstălmăcite ulterior, şi interpretări moderate precum reunirea în cadrul UE. Este o abordare tranşantă a problemei, de tip „da sau nu”, şi are meritul de a atrage alegători ferm convinşi, însă, totodată, taie din electoratul potenţial.

În ceea ce priveşte situaţia privind sloganul PNL, aceasta este uşor ambiguă: care este sloganul principal? „Unirea face puterea” sau „Împreună facem Reîntegirea în 2018” sau „În Europa – prin România”? Sau toate? Primul este un slogan care a fost vehiculat mult de organizaţiile unioniste din Moldova şi din România şi este succint, are sonoritate şi concentrează vechea zicală „unde-i unul, nu-i putere, unde-s doi, puterea creşte”. Al doilea este mai degrabă un fel de promisiune, dar prin oferirea unui termen concret sugerează încredere şi forţă şi are capacitatea de a mobiliza. Al treilea are şi o notă educativă: cum să ajungem în Europa? E menit cumva să combată logica inversă, promovată de alte partide şi pe care am menţionat-o deja, cea a unei cvasi-reuniri cu România prin integrarea europeană.

Naţional-liberalii au chiar numele, sigla şi culorile partidului omonim din România, accentuând şi mai mult orientarea pro-românească, deşi unii ar putea pretinde că denotă o lipsă de originalitate şi individualitate. Combinaţia de culori galben-albastru este recognoscibilă şi nu se suprapune cu cele ale altor partide. Sigla e minimalistă: o săgeată în sus, indicând schimbarea, mişcarea, creşterea, dezvoltarea, progresul. Este, totuşi, poate prea modernă şi minimalistă pentru un electorat care votează secera şi ciocanul, stejarul, vulturul.

Un lider inovativ

La capitolul lider, PNL este unicul partid condus de o femeie, lucru pe care însă încă nu a reuşit să-l capitalizeze atât din cauza poziţiei tranşante faţă de Unire, cât şi, în egală măsură, din cauza electoratului care este obişnuit să graviteze în jurul unor partide conduse de figuri masculine puternice. Vitalia Pavlicenco este totuşi un lider activ, energic, şi un mare plus pentru ea este că valorifică intens resursele online, unde este foarte activă şi are un blog. Este un lucru important pentru un partid mic, cu insuficiente resurse financiare pentru a se promova prin metode tradiţionale. Un minus este implicarea ei în anumite controverse precum cea că ar fi colaborat cu KGB-ul. Indiferent de veridicitatea acuzaţiilor, ele au dăunat mult pentru că anume electoratul PNL-ului este unul foarte sensibil la astfel de zvonuri.

Veteranii la atac şi săgeata-ac

Spotul PNL începe cu nişte scene documentare filmate în timpul conflictului de pe Nistru, pe fundal auzindu-se melodia unui din cele mai îndrăgite cântece patriotice româneşti: „Treceţi batalioane române Carpaţii!”. Ulterior, membrii Asociaţiei de Veterani „Tiras-Tighina”, în frunte cu Anatol Caraman, îndeamnă „toţi oamenii de bună credinţă să mergem în Europa prin România”. Prezenţa veteranilor şi scenele de luptă sunt menite să stimuleze, să trezească patriotismul din spectatori şi sentimente de solidaritate şi recunoştinţă pentru veterani. Mesajul vrea să creeze un fel de condiţionalitate: dacă eşti de bună credinţă, atunci eşti de-al nostru (şi noi suntem de bună credinţă) şi trebuie să votezi cu noi. „Unirea face puterea!”, conchid în cor veteranii. Aici se păstrează confuzia privind sloganul PNL: pur şi simplu, nu este clar care este acest slogan.

În continuare, spotul ne prezintă un fel de efecte grafice destul de copilăreşti: săgeata PNL se transformă într-un ac care coase ruptura dintre Moldova şi România şi cele două se combină în harta României Mari. Mesajul e clar, dar forma grafică prin care e transmis este prea puţin impresionantă şi pare un fel de tentativă de creativitate şcolărească. Pe fundal avem o altă melodie unionistă în care interpreta ne spune că „România-i ţara mea, vrem să ne unim cu ea!”.

Următorul personaj din spot este Andrei Iurie-Apostol. „Sunt primul preşedinte PNL şi sunt mândru că am ajuns în pragul Unirii”, ne spune fostul lider PNL încadrat în harta României Mari, pe fundalul unor imagini cu vii şi struguri, simbol popular al Moldovei. Dacă este cunoscut în rândul membrilor şi susţinătorilor PNL, atunci primul preşedinte al formaţiunii nu este la fel de cunoscut şi în rândul celorlalţi alegători şi prezenţa sa în spot e menită mai degrabă să mobilizez electoratul actual al PNL decât să câştige voturi noi. El e urmat de un tânăr care ne spune, într-un ritm ciudat şi fragmentat, că şi „noi, tinerii, vrem în UE prin România”. Este o tentativă naivă şi ineficientă de atrage tinerii: nu e suficient să pui un tânăr să spună că e de partea ta pentru a convinge alţi tineri să te susţină, mai ales că sunt mulţi tineri unionişti foarte activi din punct de vedere civic şi politic şi pentru a „recruta” acest grup energic e nevoie de mai mult efort şi subtilitate.

Pe final, Vitalia Pavlicenco, având în fundal imagini de la diverse manifestaţii unioniste şi melodia „Hora Unirii”, sugerează o suprapunere a PNL-iştilor cu susţinătorii Unirii prin sintagma „noi, naţional-liberalii, unioniştii”. Ori, chiar dacă toţi naţional-liberalii sunt unionişti, nu toţi unioniştii sunt naţional-liberali, iar Vitalia Pavlicenco încearcă să transforme o suprapunere parţială într-una totală pentru a-i atrage pe ceilalţi unionişti în tabăra PNL. Îndemnul final este „să mergem, împreună cu PNL, spre Reîntregirea din 2018. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”. Anul 2018 este ales pentru valoarea sa simbolică: 100 de ani de la Marea Unire din 1918, însă la aceasta se limitează forţa sa de convingere. „Împreună cu PNL” denotă o uşoară rezervare: nu „în frunte cu PNL”, dar „împreună”. Poate fi o recunoaştere a faptului că PNL nu va avea suficientă pondere electorală pentru a mişca singur ţara în această direcţie, însă apare întrebarea: dacă PNL nu avea puterea să facă Unirea singur, dar, în acelaşi timp, este singurul care militează pentru Unire, atunci cum se va înfăptui „Reîntregirea din 1918”?

Purtători ai flăcării unioniste

PNL pare să fie conştient de şansele mai degrabă nefavorabile de a ajunge în Parlament, dar îşi asumă misiunea de a păstra vie flacăra unionismului pe arena politică. Dacă în societatea civilă există mai multe organizaţii şi asociaţii pro-unioniste, în plan politic PNL este singura formaţiune care militează deschis pentru reunirea directă cu România. Este un fel de rol de Don Quijote, dar care, pentru mişcarea unionistă în ansamblul ei, este necesar. Naţional-liberalii trebuie să aibă grijă însă: dacă eşuează de prea multe ori să ajungă în Parlament, s-ar putea ca imaginea unionismului în Republica Moldova să fie asociată cu o formaţiune politică slabă, fără susţinători şi resurse, exact opusul a ceea ce-şi doresc naţional-liberalii, dar şi ceilalţi unionişti.

Notă: Această analiză vizează strict publicitatea concurenţilor electorali şi nu urmăreşte evaluarea calităţii acestora. Produsele proaste pot avea publicitate bună şi invers, la fel cum produsele bune pot avea publicitate bună. Anterior, IPN a analizat publicitatea electorală a Partidului Democrat, material publicat în data de 6 noiembrie, a Partidului Popular-Creştin Democrat, publicat în data de 7 noiembrie, a Partidului Liberal Democrat, publicat în data de 10 noiembrie, a Partidului Liberal Reformator, publicat în data de 11 noiembrie, şi a Partidului „Forţa Poporului”, publicat în data de 12 noiembrie, a Partidului Mişcarea Populară Antimafie, publicat în data de 13 noiembrie.

Eugen Muravschi, IPN