 |
|
| Anatol Țăranu | |
La Chișinău partida pro-europeană jubilează statutul de candidat la aderare în UE. În alte circumstanțe o asemenea realizare politică ar fi avut un ecou viu în societate, inclusiv la nivel de cetățean de rând. În realitate, însă, societatea moldovenească profundă aproape că nu a observat această performanță politică. Mai mult, în capitală la Chișinău a început escaladarea protestului stradal, chiar dacă stabilitatea guvernamentală este salvată, cel puțin deocamdată, de reputația maculată a organizatorilor acțiunii de protest în frunte cu odiosul Șor, care invariabil poartă stigmatul hoțului miliardului. Dar chiar și așa guvernarea se face neputincioasă să oprească creșterea amplorii protestului, care este stimulat copios cu bani murdari, furați de la aceiași protestatari.
Totodată, ar fi o mare eroare de calcul să explici amploarea protestului „șorist” doar prin factorul corupției politice. Situația este mult mai polivalentă, începând cu starea deplorabilă a economiei, asistată de deteriorarea condiției sociale a populației, și terminând cu incapacitatea factorului guvernamental de a proteja simplul cetățean de acțiunile sfidătoare ale politicienilor corupți, care cumpără cu bani furați și deturnează în propriul beneficiu nemulțumirea firească a oamenilor disperați de scăderea bruscă a nivelului de trai.
Un management economic insuficient
În condițiile multiplelor crize abătute peste Republica Moldova managementul guvernamental al economiei cedează din eficientă, înregistrând o scădere îngrijorătoare a Produsului Intern Brut (PIB). Prin comparație, pe același fundal al crizelor externe, în România este înregistrată una din cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană. Pe când în Republica Moldova, alături de o scădere a PIB-lui, o altă vulnerabilitate extremă a economiei ține de adâncirea galopantă a deficitului comercial, când la fiecare euro exportat se fac importuri de alți doi euro.
Datele statistice examinate de reputatul economist român, Petrișor Peiu, denotă o scădere a producției industriale, dar și mai mult a celei agricole din Republica Moldova, asistată de creșterea record pentru țările europene a ratei inflației. Toate împreună s-au regăsit în faptul degradării profunde a puterii de cumpărare și a nivelului de trai a majorității cetățenilor moldoveni. Prețurile medii de consum în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 (în ultimele 12 luni), adică rata anualizată a inflației, a crescut cu 34,29%, inclusiv la produse alimentare cu 38,39%, mărfuri nealimentare cu 23,26% și servicii prestate populației cu 45,25%. Creșterea abruptă a inflației, în condițiile când măsurile de atenuare a ei întreprinse de Guvern prin creșteri salariale în jur de doar 14-15%, avut loc într-un interval mic de timp și a prefăcut, practic, viața multor oameni, îndeosebi a majorității pensionarilor, într-un chinuitor proces cotidian de supraviețuire.
Pericolul rechemării la putere a politicienilor antioccidentali
Pe acest fundal socio-economic devine cât se poate de clar că, indiferent de o prestație bună pe plan extern, actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău se confruntă cu probleme serioase în gestionarea situației economice și sociale. În aceste condiții este puțin probabil că reformele anunțate de guvernare în lupta cu corupția, promovate cu tempoul și metodologia asumate, au șanse temporale de a fi duse la bun sfârșit. Elogiile la adresa guvernanților privind succesele de politica externă, nesusținute de conținutul din interiorul frigiderelor din casele majorității cetățenilor, cu siguranță nu garantează înlăturarea pericolului rechemării la putere în Republica Moldova a politicienilor antioccidentali. Și această realitate este semnalată tot mai pregnant de diverse sondaje sociologice, care acreditează comunisto-socialiștii, plus oamenii lui Șor, cu șanse reale de a constitui chiar și o majoritate constituțională în viitorul Parlament de la Chișinău.
Depășirea pericolului deturnării cursului european al Republicii Moldova necesită măsuri neordinare, care depășesc clișeele politice și manageriale însușite și practicate de partidul de guvernământ din momentul asumării actului de guvernare. Pe parcursul acestui an, PAS a irosit o bună parte a susținerii electorale a majorității societății moldovenești cu privire la promovarea cursului european de dezvoltare. De aici necesitatea de a reorienta miza efectuării actului de guvernare nu doar preponderent prin reprezentanții propriului partid, dar folosirea largă a potențialului de cadre manageriale de pe tot întinsul partidei pro-europene, detașându-se de afilierea de partid. Doar în acest fel PAS va fi capabil să refacă și să reconsolideze în societatea moldovenească un front larg politic și civic de susținere a reformelor europene și de contracarare a ofensivei „protestatare” întreprinsă de forțele oligarhice revanșarde.
...și reforma justiției bate PAS-ul pe loc
PAS trebuie să recunoască că modelul reformei justiției, pus de el în aplicare, bate pasul pe loc. Justificările de genul că reforma justiției nu poate da rezultate rapide, nu mai sunt fezabile din punct de vedere politic. Pierderea încrederii în guvernare depășește limitele temporale prevăzute pentru momentul culegerii roadelor reformei. Guvernarea pro-europeană are nevoie de rezultate palpabile și, deja, actualizate la zi în lupta cu corupția, pe când explicațiile cele mai sofisticate de ce întârzie reforma, tot mai mult își pierd din elocvență. Se cere de pus în aplicare crearea neîntârziată a instituției specializate extraordinare de luptă cu marea corupție de tipul Tribunalului anticorupție, idee demult sugerată de experții societății civile și reiterată de recomandările recente ale Conciliului Suprem de Securitate. Recurgerea la această soluție a urgentării reformei, va pune capăt practicii judiciare rușinoase de tergiversare a dosarelor de rezonanță, cum este cazul dosarului Șor, tărăgănat de ani de zile și fiind cel mai sugestiv în acest sens.
Totodată, este nevoie de conștientizat că urgentarea reformei justiției nu va aduce soluții rapide pentru redresarea economică și socială. Nici miza pe finalizarea neîntârziată a războiului din Ucraina nu întrunește condițiile fezabilității unui salt economic și social de proporții în Republica Moldova. În actuala paradigmă de dezvoltare, societatea moldovenească cel mai probabil este condamnată la ani îndelungați de lâncezeală economică, cu progrese sociale lente și cu mai lente schimbări la nivel de mental colectiv. Chiar și cu păstrarea intactă a cursului european de dezvoltare a Republicii Moldova, în condițiile unui deficit acut de politici guvernamentale privind asumarea de către cetățeni a unei identități autentice unificatoare, societatea moldovenească riscă să rămână excesiv fragmentată, incapabilă să-și conjuge eforturile pentru atingerea unui obiectiv îmbrățișat de majoritatea dominantă. În consecință, un număr indefinit de generații de cetățeni moldoveni vor fi nevoiți să-și trăiască viața în una din cele mai sărace state europene, existând la limita sărăciei și rămânând pe acest motiv nostalgici trecutului colonial fardat cu măreția falsă apartenenții la marele imperiu.
Vasile Porojan cel post-sovietic
Abandonați pe parcurs de trei decenii de guvernările succesive care au ignorat promovarea politicilor construcției identitare la nivel de stat, mulți moldoveni tânjesc după fostul imperiu, inconștient trăind sindromul fostului iobag în mai multe generații, care, înspăimântat de libertatea obținută pe neașteptate, se cere înapoi în iobăgia boierului. Acest tip de cetățean moldovean cu ușurință poate fi identificat în mulțimea de „protestatari-șoriști”, care deplâng ruperea de Moscova, concomitent proliferând românofobia, eurofobia și americanofobia. Protestul „șoriștilor” vine încă odată să confirme un adevăr crud despre societatea moldovenească, care nici pe departe încă nu a depășit etapa decolonizării efective, segmente largi ale pululației rămânând tributari vechilor dogme propagandistice imperiale.
Într-o Moldovă neromânească acest discurs și acțiune politică întrunește încă o adeziune largă, compatibilă cu abandonarea cursului european de dezvoltare. O soluție ar fi îmbunătățirea stării sociale a cetățenilor Republicii Moldova prin accelerarea progresului economic, care nu are cum să fie atins decât printr-o cooperare largă până la contopire economică cu modelul românesc de dezvoltare - unul dintre cele mai dinamice din Europa, deschiderea fără nicio opreliște a economiei moldovenești pentru capitalul și practicile de organizare a dezvoltării economice din România. Aplicarea în practică a unei asemenea soluții cere mult vizionarism și voință politică, calități rar întâlnite printre politicienii moldoveni în ultimii treizeci de ani.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.