logo

Promo-LEX regretă modificarea sistemului electoral


https://www.ipn.md/index.php/ro/promo-lex-regreta-modificarea-sistemului-electoral-7965_1035910.html

Asociația Promo-LEX regretă modificarea sistemului electoral și adoptarea pe 20 iulie a proiectului privind trecerea de la sistemul electoral proporțional către un sistem mixt de alegere a deputaților. Într-o declarație Promo-LEX, se menționează că modificarea sistemului electoral a fost efectuată fără a se ține cont de principala recomandare a Comisiei de la Veneția, care a stipulat că schimbarea sistemului de vot proporțional pe unul mixt pentru Republica Moldova nu este recomandabilă. Mai mult, în avizul său Comisia de la Veneția a reiterat și a atras atenția că, încă în anul 2003, a recomandat Republicii Moldova schimbarea sistemului electoral proporțional cu o singură circumscripție într-un sistem proporțional cu circumscripții plurinominale, transmite IPN.

Promo-LEX reiterează că cel mai oportun ar fi fost implementarea unui sistem electoral proporțional cu circumscripții electorale plurinominale și liste deschise de candidați, poziție menționată și de Comisie. În acest context, Asociația Promo-LEX reafirmă susținerea sa pentru revenirea la sistemul electoral proporțional, cu stabilirea unor circumscripții electorale plurinominale și liste deschise de candidați, dar se conduce de principiul supremației legii.

Deși legea de modificare a sistemului electoral conține anumite prevederi promovate inclusiv de Promo-LEX, precum ar fi obligativitatea constituirii circumscripțiilor electorale pentru regiunea transnistreană, dar și pentru cetățenii aflați peste hotarele țării etc., Asociația consideră că legea respectivă conține în continuare o mulțime de deficiențe importante. Printre acestea se numără atribuirea dreptului de constituire a circumscripțiilor electorale uninominale permanente unui organ politic, și anume Guvernului, care este subordonat majorității parlamentare, precum și neincluderea hotarelor circumscripțiilor uninominale în corpul Codului Electoral.

O altă deficiență menționată de Promo-LEX este negarea prevederilor din Constituție care stabilesc faptul că Parlamentul este organul reprezentativ suprem, iar alegerea deputaților într-un singur tur de scrutin va asigura o reprezentativitate mai redusă, comparativ cu alegerea președintelui țării, dar și a primarilor, care se desfășoară în două tururi de scrutin anume pentru a crește reprezentativitatea. Încă o deficiență menționată este ignorarea recomandării Comisiei de la Veneția legată de pragul electoral. Comparativ cu sistemul proporțional precedent, când un partid politic cu suport popular de 6% putea delega în Parlament cel puțin șase deputați, conform noului sistem electoral, același partid politic cu un suport popular similar la nivel național va putea delega în Parlament cel puțin trei deputați, adică de două ori mai puțin.

Pe lângă deficiențele menționate, Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că sistemul mixt de vot poate conduce la un șir continuu de alegeri parțiale în circumscripții uninominale, va spori costurile pentru organizarea alegerilor parlamentare și a campaniilor electorale, dar și va crește riscul de corupere a alegătorilor, în special în circumscripțiile uninominale. La fel, va crește riscul „coruperii” deputaților prin „alocarea selectivă” a resurselor financiare din banii publici pentru realizarea promisiunilor electorale ale acestora pe teritoriul circumscripției electorale uninominale din care a fost ales.

În contextul celor menționate, Asociația Promo-LEX consideră că sistemul electoral mixt adoptat recent are mai multe dezavantaje comparativ cu sistemul proporțional, în special cel proporțional cu stabilirea unor circumscripții electorale plurinominale și liste deschise de candidați.

Proiectul de modificare a sistemului electoral a fost votat în lectură finală pe 20 iulie. În aceiași zi, legea a fost promulgată de către șeful statului, iar a doua zi a fost publicată în Monitorul Oficial. În ziua votării în Parlament, dar și a doua zi, reprezentanții mai multor organizații non-guvernamentale, dar și ai partidelor extraparlamentare au organizat acțiuni de protest în fața legislativului și a Președinției.