Proiectul raportului APCE: Mass-media din R. Moldova rămâne unul dintre domeniile care mai au de parcurs un drum lung până a atinge standardele europene

Mass-media din R. Moldova rămâne unul dintre domeniile care mai au de parcurs un drum lung până a atinge standardele europene. Reformarea legislaţiei este indubitabil foarte importantă, dar nu suficientă. Mai mult decât în orice alt domeniu reformele în mass-media ţin de cultură şi atitudine, dar nici una dintre acestea două nu sunt prezente în Moldova în măsura în care să permită mass-media să exercite funcţia sa primordială într-o societate democratică - cea de „câine de pază”, se arată în proiectul raportului privind onorarea obligaţiunilor şi angajamentelor asumate faţă de Consiliul Europei. Potrivit acestuia, una dintre realizările cele mai importante ale anului 2006 în domeniul legislativ a fost adoptarea noului Cod al Audiovizualului, proiect elaborat de coaliţia prezidenţială PCRM-PPCD şi care a fost criticat masiv de experţii OSCE şi ai Consiliului Europei. Aceştia şi-au arătat îngrijorarea în special faţă de posibilitatea conducerii sau alianţei de guvernământ de a exercita presiuni şi control asupra Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi prin acesta, asupra mass-media şi în special Compania „Teleradio-Moldova” (TRM). Ralierea la standardele europene a fost considerată drept incompletă şi uneori greşită. În varianta adoptată la 27 iulie, s-au luat în considerare anumite opinii critice, Codul conţinând câteva îmbunătăţiri faţă de proiectul său. Coraportorii mai menţionează că numirea celor 9 membri ai CCA nu a fost lipsită de scandal. Atât reprezentanţi ai media cât şi societatea civilă au criticat procedura pentru netransparenţă şi pentru desemnarea membrilor mai mult pe criterii politice decât pe principii de merit (oficial toţi membrii sunt înaintaţi de către societatea civilă). Din cei nouă membrii aleşi, cinci erau susţinuţi deschis de PCRM, trei de PPCD şi unul de Partidul Democrat (PD). În acelaşi timp, specialişti recunoscuţi în domeniul audiovizualului înaintaţi de ONG-uri de media au fost respinşi. Procesul de restructurare a TRM într-un post naţional public a fost dificil şi uneori dramatic, reprezentând o sursă de profundă îngrijorare, aşa cum s-a mai menţionat în rapoartele precedente. Activitatea sa poate fi cu greu considerată ca fiind prestată de un post cu adevărat public şi nu de stat. Autorităţile trebuie să-şi asume partea de responsabilitate şi să reafirme independenţa editorială a instituţiei. Ceea ce este cu adevărat necesar e voinţa politică de a redresa această situaţie şi de a convinge TRM că cenzura şi auto-cenzura ţine de domeniul trecutului. În acest sens, numirea Consiliului de Observatori al TRM este de o importanţă fundamentală. Componenţa CO a fost votată de Parlament la 28 decembrie 2006. Aparent, la fel ca şi în cazul membrilor CCA, criteriile politice de desemnare au prevalat. Dacă aşa a fost într-adevăr, TRM a pierdut o şansă excelentă de a-şi ridica gradul de independenţă, se mai spune în proiectul raportului APCE. Documentul va fi examinat în cadrul sesiunii Adunării la şedinţa de marţi, 2 octombrie. La Strasbourg este prezentă şi o delegaţie din R. Moldova, în frunte cu spicherul Marian Lupu.