La mai bine de cinci ani distanță de la fraudele din sectorul bancar, opinia publică încă nu are rezultate clare asupra ceea ce s-a întâmplat și, mai ales, cine se face cu adevărat vinovat. Chiar dacă au fost lansate mai multe investigații, strategii de recuperare sau comisii parlamentare de anchetă, rezultatul este același – mai multe întrebări decât răspunsuri. Un lucru totuși devine clar, atât fraudele, cât și procesul de investigare au avut și au în continuare un puternic caracter politic, fiind un test mult prea greu pentru sistemul de justiție. Constatările se regăsesc în publicația „Realitatea Economică: top 10 evenimente economice ale anului 2019 și top 10 provocări pentru 2020”, prezentată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, transmite IPN.
Potrivit experților, investigarea furtului miliardului rămâne un caz de interes sporit pentru societate și o provocare majoră pentru autorități, mai ales că în martie 2020 expiră Acordul cu FMI care a menținut viu acest angajament. Cu trecerea timpului nu doar că se reduc șansele de recuperare a banilor, dar crește și povara Ministerului Finanțelor care este nevoit să utilizeze inclusiv banii plătitorilor de taxe pentru a rambursa datoria către Banca Națională a Moldovei.
Experții se referă și la asigurarea independenței juridice și de decizie a BNM. Potrivit lor, în contextul unor noi aranjamente politice, asigurarea independenței băncii centrale devine o provocare majoră pentru anul 2020. Pe de o parte, BNM trebuie să-și demonstreze independența în decizie prin distanțarea politicii monetare de la interesele guvernării. Pe de altă parte, Parlamentul trebuie să asigure numirea unor persoane apolitice în conducerea BNM, ținând cont de faptul că mandatul a doi viceguvernatori expiră la mijlocul anului viitor.
Pe lângă aceasta, menținerea independenței juridice a băncii centrale este un alt test pentru guvernare. Fie că e vorba de găsirea unei soluții în cazul dobânzilor pe care Ministerul Finanțelor le plătește către Banca Națională pentru garanțiile acordate anterior de către Guvern băncilor falimentare, relaxarea politicii monetare în contextul creșterii deficitului bugetar sau chiar intenția de a simplifica procedura de demitere a Guvernatorului, acestea trebuie să se bazeze strict pe principiile internaționale de independență a băncilor centrale. Și anume, pe capital suficient pentru implementarea politicii monetare, protecție juridică a membrilor organelor de conducere și interzicerea creditării directe a Guvernului.
