Premierul Pavel Filip consideră că relația Republicii Moldova cu Statele Unite ale Americii este una strategică, iar susținerea acordată de SUA este foarte valoroasă pentru țară. Pavel Filip i-a informat pe oficialii americani că în ultima perioadă s-au făcut eforturi și pentru combaterea corupției și reformarea justiției, în special, modificarea cadrului legal. Implementarea reformelor, însă, decurge mai anevoios.
Premierul a spus că guvernarea va depune toate eforturile pentru a asigura un proces electoral democratic, liber și transparent. De cealaltă parte, SUA va susține Chișinăul în fața provocărilor interne și externe, inclusiv în prevenirea riscurilor de imixtiune din exterior în procesul electoral.
Proaspăt scăpat de justiția alianței din care a făcut parte, Dorin Chirtoacă pledează că ar fi ideal ca din blocul electoral ACUM să facă parte și Partidul Liberal, și Partidul Liberal Democrat.
Liderul PL spune că formațiunea pe care o reprezintă este în discuții cu PLDM, PAS și PPPDA pentru a găsi un numitor comun în ceea ce privește participarea la scrutin. „Din punctul meu de vedere, crearea unui singur bloc este posibil până în ultima clipă a înregistrării, 24 ianuarie”, notează liberalul. Potrivit lui, se discută toate opțiunile, pornind de la un singur bloc semnat de patru partide, până la participarea în comisia de luare a deciziilor privind faptul cine și unde să candideze.
Însă experții IPN apreciază că pe segmentul unionist, de dreapta, lucrurile sunt vagi, iar mesajele ce parvin – descurajatoare. Și asta în pofida faptului că aproximativ 1/3 din partidele înregistrate pledează unirea Republicii Moldova cu România. Mai mult, unele dintre aceste partide au lansat demult îndemnuri pertinente, precum – Uniți pentru Unire! În aceste circumstanțe, cel mai greu reproș la adresa duzinii de formațiuni unioniste este – cum vreți să uniți țară, dacă nu vă puteți uni între voi pentru un obiectiv comun?
Un răspuns la întrebarea formulată nu există încă. Și asta fiindcă duzina de partide unioniste s-a divizat în cel puțin trei fragmente: câteva discută despre cooperarea cu blocul ACUM; altele au anunțat crearea blocului Convenției Euro-Unioniste; sunt și câteva care abia meditează asupra participării sau boicotării parlamentarelor din 24 februarie 2019.
Și aici se impune ceva pentru comparație, ceva ce contrastează puternic – ultima inițiativă a Partidului Democrat din Moldova (PDM), de guvernământ. PDM ne oferă o lecție cum inițiativele figurilor simbolice pot fi preluate, însușite și relansate cu succes și folos într-un context electoral. Drept exemplu ne servește inițiativa președintelui român Traian Băsescu din 2009 privind organizarea unui referendum consultativ în ziua alegerilor prezidențiale, inițiativă care l-a ajutat să-și atragă simpatii și să câștige. Și PDM a inițiat recent un referendum similar pentru ziua parlamentarelor din 24 februarie 2019. Și aici iese în evidență diferența dintre formațiunile unioniste și PDM. Ultimul tace și treabă face, concluzionează experții.
În aceste condiții, compania Date Inteligente anticipează că aproape jumătate de Parlament va fi reprezentat de PSRM, în timp ce ACUM ar fi a doua forță electorală care ar accede. Din partidele reprezentate în Parlamentul trecut, doar PSRM și PDM ar reveni în Legislativ în baza votului general, în timp ce PL, PLDM, PPEM – nu. Ar putea fi pentru prima dată în ultimii 20 de ani când PCRM n-ar accede în Parlament pe liste. Noile partide ar fi PAS și PPPDA – în cadrul blocului ACUM, Partidul Șor și, eventual, un deputat din partea PUN.
Compania anunță că va elabora, începând cu 5 decembrie, săptămânal, Barometrul Electoral – 2019, în care va prezenta configurația cea mai probabilă a noului Parlament, care va fi ales după sistemul mixt. De la o ediție la alta, vor apărea anumite schimbări, în funcție de informațiile obținute și de evenimentele care pot schimba situația în votul general sau în anumite circumscripții.
Potrivit ministrului Nicolae Ciubuc în cadrul Conferinței naționale „Businessul Fructelor în Republica Moldova”, se atestă incapacitatea întreprinderilor de a face față volumului de producție în continuă creștere. Oficialul spune că este nevoie să se investească în infrastructura post-recoltare, în dezvoltarea capacităților de procesare, creșterea productivității, dar și extinderea plantațiilor multianuale. Însă investitorii străini nu se grăbesc să investească în sectorul agricol din cauza riscurilor și condițiilor dificile de muncă, dar și din cauza barierelor la nivel de politici.
După aproape două luni de când 18 companii din Republica Moldova au anunțat intenția de a fonda Camera de Comerț și Industrie Republica Moldova-China, la Chișinău a fost lansată deja această structură. Președintele ales al Camerei, Boris Foca, susține că organizația va fi o platformă care își propune să asigure o mai bună interacțiune dintre oamenii de afaceri din cele două țări. De asemenea, se dorește creșterea în economia națională a investițiilor companiilor din China, precum și a schimburilor comerciale,
În capitală urmează să fie montate noi camere de monitorizare a traficului rutier. Este vorba despre intersecția străzilor Băcioii Noi cu Dacia, dar și intersecția străzilor Alba Iulia cu Liviu Deleanu. Camere video vor fi instalate și la ieșirea din comuna Stăuceni, pe Șoseaua Muncești, și la ieșirea din oraș spre strada Băcioi. Cât ține de camerele video de pe traseele naționale, autoritățile estimează că acestea ar putea deveni funcționale anul viitor.
Amănunte pe IPN!
