Fostul șef de la SIS Vasile Botnari este responsabil de „înlăturarea abuzivă a cetățenilor turci de pe teritoriul Republicii Moldova” și trebuie să răspundă pentru aceasta, a declarat premierul Maia Sandu. În debutul ședinței Guvernului, Maia Sandu, a comunicat că, din informațiile pe care le-a obținut, „există probe care arată că aceste decizii abuzive au fost luate de către fostul director al SIS Vasile Botnari și de către fostul director adjunct Alexandru Baltag”. Potrivit premierului, pe acest caz este deschis un dosar penal pe fapt, care este expediat la Procuratura Chișinău. Maia Sandu a făcut apel către procurorul orașului Chișinău și către procurorul general să se asigure că acest caz este investigat cu cea mai mare seriozitate, iar cei implicați să fie sancționați.
Blocul ACUM își dorește un procuror dintr-o altă țară, dar o componentă a majorității parlamentare nu sprijină eliminarea cerinței vizavi de cetățenia procurorului general. „Realitatea politică este cea care este”. Premierul a precizat că va încuraja cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova care lucrează procurori în țări în care sistemul funcționează să aplice pentru postul de procuror general. „Îmi doresc să vină și procurori sau oameni care au experiențe în România, în Statele Unite ale Americii, în alte țări din Uniunea Europeană, care pot foarte repede să pună în mișcare lucrurile aici”, a menționat Maia Sandu.
Mihai Popșoi, deputatul fracțiunii PAS, Blocul ACUM, a devenit președintele Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa puciului anticonstituțional a Partidului Democrat realizată prin intermediul Curții Constituționale și a Procuraturii Generale. Vicepreședinte al comisiei a fost numit Vasile Bolea, deputatul fracțiunii PSRM. Modificarea conducerii comisiei a survenit în urma faptului că Vladimir Țurcan, fostul președinte al comisiei, a devenit președintele Curții Constituționale. Democratul Sergiu Sîrbu a mai precizat că acest dosar și comisia sunt o tentativă de intimidare a opoziției și a propus un amendament de schimbare a numelui comisiei în „comisia pentru elucidarea circumstanțelor în care s-au produs evenimentele din 7-14 iunie”, dar fără succes.
Guvernul a abrogat mai multe decizii care se referă la procesul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, aprobate în perioada 2012-2013. „Aceste hotărâri au fost aprobate de un guvern a în demisie. Curtea Constituțională a emis deciziile de suspendare a acțiunilor hotărârilor Guvernului nr. 321 din 30 mai 2013 și nr. 715 din 12 septembrie 2012, având ca temei dispozițiile art. 71 alin.(2) lit.g) din Codul jurisdicției constituționale, adică securitatea economică sau financiară a statului”, a explicat ministrul justiției, Olesea Stamate. „În următoarele zile în instanță, unde va cere anularea contractului de concesionare”, a precizat premierul Maia Sandu.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) nu susține propunerea Ministerului Justiției de a completa componența Consiliului cu încă trei membri, deoarece se încalcă autonomia sistemului și raportul de reprezentare al membrilor. Președinta CSP, Angela Motuzoc, a spus că mărirea numărului de membri nu corespunde prevederilor constituționale. Practica diferitor țări arată că reprezentanții societății civile nu intră într-un număr atât de mare precum se propune în Republica Moldova. Totodată, Ministra justiției, Olesea Stamate, susține că numirea unor persoane integre în funcții-cheie în justiție va asigura un mecanism de curățare pe interior a structurilor, de rând cureducerea numărului de judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) de la 33 la 17, evaluarea și testarea lor de câtre o comisie independentă, etc. Cu toate acestea, expertul constituțională Teodor Cîrnaț consideră că actuala reformă a justiției, în forma în care a fost propusă de noua guvernare, nu va avea sorți de izbândă. În opinia lui, aceasta pentru că este propusă de persoane care nu au capacitatea umană și voință politică să o implementeze. Și expertul în politici publice Ștefan Gligor este de părere că reforma actuală nu va aduce rezultate. Opiniile au fost exprimate în cadrul emisiunii „Ora expertizei” de la postul de televiziune Jurnal TV.
Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a publicat numele celor șapte participanți la concursul pentru ocuparea funcției de rector al universității: Emil Ceban, Ghenadie Curocichin, Mihail Gavriliuc, Evghenii Guțu, Olga Tagadiuc, Anatolie Vișnevschi și Grigore Zapuhlîh, toți având titlul de doctor habilitat în științe medicale.
Într-un comunicat de presă, CNAS amintește că din 1 iulie, conform modificărilor operate în legislație, instituția este responsabilă de stabilirea, calcularea și plata indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă din contul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), începând cu a șasea zi. Se referă la boli obișnuite sau la accidente nelegate de muncă. Calcularea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă va începe imediat ce instituțiile medicale vor remite datele din certificatele medicale eliberate către platforma guvernamentală MConnect, care ulterior vor fi recepționate de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Precizarea este făcută de către CNAS, la scurt timp după anunțul Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale precum că din 28 august certificatele medicale sunt transmise de către medici către CNAS prin intermediul platformei MConnect.
Amendă în mărime de 270 de mii de lei, achitarea prejudiciului de 1 milion și 80 de mii de lei adus Centrului Republican de Diagnosticare Medicală (CRDM ) și interdicția de a ocupa funcții manageriale pe un termen de 12 ani este pedeapsa pe care instanța de judecată a decis-o pentru fostul şef al secției imagistică și tomografie computerizată de la CRDM. De asemenea, potrivit unui comunicat de presă al CNA, instanța de judecată a hotărât confiscarea specială a sumei de 1 milion 482 de mii de lei. Potrivit materialelor cauzei, în perioada ianuarie 2017 – iulie 2018, fostul şef percepea sistematic de la pacienți, inclusiv de la cei asigurați medical, sume de bani care variau între 950 şi 5 400 de lei pentru investigații tomografice. Banii nu erau achitați la casieria spitalului, cu excepția unor încasări sporadice pentru investigații mai puțin costisitoare.
Amănunte pe IPN!
