Contactat de IPN, primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, a comunicat că ploile au spălat pietrișul de pe aproximativ 15 kilometri de drum. Vântul puternic a smuls foi de ardezie de pe zeci de case și sedii ale instituțiilor publice și comerciale. La Primărie au parvenit cel puțin 50 de demersuri de la populația care solicită ajutor. Doar în cazul unei grădinițe din oraș este nevoie de un milion de lei pentru restaurarea acoperișului. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, salvatorii au fost solicitați să intervină, miercuri, în peste 30 de situații de risc. Ei au efectuat lucrări de defrișare a mai multor copaci doborâți la pământ în raioanele Basarabeasca, Cahul, Căușeni, Ștefan-Vodă, Cimișlia, Taraclia, și în UTA Găgăuzia.
Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar și investigarea fraudei bancare a publicat cel de-al doilea raport Kroll 2 (în limba engleză).
Fostul ministru al finanțelor, expertul „Transparency International Moldova”, Veaceslav Negruța spune că tăinuirea raportului Kroll II a făcut ca să se întâmple și alte fărădelegi. Potrivit lui, raportul în sine conține lucruri importante pentru un segment îngust de specialiști: procurori, economiști, cei care știu să citească aceste informații și să le înțeleagă. Însă pentru publicul larg, cel mai important element lipsește – lista beneficiarilor finali. Expertul spune că raprotul Kroll II arată foarte clar destinația unde au ajuns 1,1 miliarde de euro. Banii au ajuns în țări europene, jurisdicții off-shore. „Procurorii și instituțiile statului au făcut tot posibilul ca să nu se solicite nicio informație, nu a fost făcut niciun demers în adresa autorităților europene sau americane pentru a solicita ajutor”, a afirmat Veaceslav Negruța. În plus, este nevoie să fie solicitat sechestrul pe bunurile aflate în afara țării.
Persoanele care au lucrat la frauda bancară nu sunt oameni simpli, au cunoștințe bancare și s-au gândit mult timp cum să o facă fără a fi identificați. Într-o conferință de presă pe 4 iulie, Adriana Bețișor a precizat cifra de reper de la care Procuratura Anticorupție pleacă în investigarea fraudei bancare este de 13,34 miliarde de lei. Până acum au fost recuperate 2,27 milioane de lei și există în documentare 26 de cauze penale. „Pentru recuperarea mijloacelor financiare, informațiile au fost transmise către Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale”, a declarat Adriana Bețișor.
Jurnalistul Alex Cozer consideră că demisiile care au loc acum în Procuratură reprezintă doar o foarte mare frustrare. „Această așa-zisă demisie (a Adrianei Bețișor – n.r.) dintr-un interimat nu înseamnă absolut nimic. Astea sunt vorbe, astea sunt încercări de a ne închide ochii, astfel de lucruri nu pot fi acceptate niciodată și este nevoie ca această guvernare să fie mult mai intransigentă și să vedem demisii adevărate. Eu nu i-am auzit direct nici pe unul dintre liderii actualei guvernări să ceară demisia procurorului general Eduard Harunjen până astăzi. Nu foarte direct așa cum s-a întâmplat în alte cazuri”, a declarat jurnalistul.
Organele de drept au pornit un nou dosar penal pe numele liderului Partidului Şor, deputatul Ilan Şor. Eduard Harunjen a menționat că nu este fixat oficial, nici la Aeroportul International Chișinău, nici la alte puncte de trecere a frontierei, că Ilan Şor ar fi ieșit din Republica Moldova, dar există o bănuială rezonabilă că acesta a părăsit hotarele țării într-o manieră ilegală. Procurorul general spune că locul aflării lui Ilan Şor nu este cunoscut de către oamenii legii.
Expertul comunității „WatchDog” Sergiu Tofilat spune că există două tangențe între frauda bancară care s-a produs în Republica Moldova și laundromatul rusesc. Potrivit lui, tangențele se referă la modificările de legislație pentru a facilita schemele respective și inacțiunea instituțiilor de stat. Potrivit lui, de prevenirea schemei laundromatului erau responsabile Procuratura și Centrul Național Anticorupție. Aceasta pentru că s-a operat cu tranzacții fictive garantate de cetățeni din Republica Moldova. Pe când, în schema miliardului cea mai mare responsabilitate o poartă Banca Națională pentru că avea multe instrumente să prevină această fraudă, spune expertul.
Președintele Igor Dodon declară că nu va fi acceptat un procuror european în fruntea Procuraturii Generale, așa cum își dorește blocul ACUM. „Noi le înțelegem poziția, înțelegem ce le-au promis electoratului, dar și noi multe am promis electoratului nostru. Noi încercăm să găsim limbaj comun. Noi nu renunțăm la programul nostru – ceea ce i-am promis electoratului, noi vom face, dar pentru aceasta am avut nevoie de majoritate parlamentară. Iată același lucru cei de dreapta trebuie să-l spună electoratului său”, a afirmat Igor Dodon.
Ruslan Codreanu a fost demis din funcția de viceprimar și primar general interimar al municipiului Chișinău, cu votul a 36 de consilieri municipali. Prin același vot, a fost demis și viceprimarul Nistor Grozavu. Proiectul privind demisia celor doi funcționari a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, la solicitarea consilierilor socialiști și liberali. Și-a dat demisia și directorul general al operatorului național de telecomunicații „Moldtelecom”, Dan Mitriuc, iar vicepreședinta CEC Rodica Ciubotaru a anunțat că renunță la mandat, dezavuând ultimele „tentative de modificări ale legislației electorale”, despre care spune că „atentează la independența exercitării mandatului de membru al CEC și subminează autoritatea instituției electorale”.
Amănunte pe IPN!
