logo

Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 3 decembrie 2018


https://www.ipn.md/index.php/ro/principalul-scurt-pe-doi-sinteza-ipn-din-3-decembrie-2018-7978_1045699.html

După încheierea mandatului parlamentar, Andrian Candu a declarat la postul de televiziune Prime că întotdeauna și-a dorit „ca legile să fie cât mai calitative și, ulterior, să fie implementate mai bine. Uneori s-a reușit pe unele domenii, de exemplu, domeniul financiar-bancar, pe alte domenii, mai puțin”.

Spre deosebire de partenerii europeni, care vor implementarea cât mai exhaustivă a Acordului de asociere, șeful fostului legislativ crede că nevotarea integrării europene în Constituție – asta e un eșec, precum și neintroducerea „votului electronic, că n-am votat un cod de etică sau un cod parlamentar care să prevadă și elementele de conduită și etică – asta n-am reușit... N-am reușit, în timp, mai mult”, spune Andrian Candu.

În altă ordine de idei, „săptămâna viitoare, când voi fi și eu la Washington, se va lansa o platformă economică, un consiliu de afaceri Republica Moldova-Statele Unite ale Americii”, spune fostul speaker.

Despre restanțele guvernării au scandat membrii și simpatizanții celor două formațiuni politice care formează viitorul bloc ACUM – PAS și PPDA într-un protest organizat în fața ANRE.

S-a cerut reducerea imediată a tarifelor la agentul termic și la carburanți, nu cu o lună înainte de alegeri. Guvernarea, în loc să dezavueze acordurile de cartel și să micșoreze marja comercială pentru operatorii petrolieri, impune populația să achite carburanții nejustificat de scump. Conducătorii auto și agricultorii plătesc prețuri exagerate pentru combustibil. Potrivit ACUM, în Republica Moldova, companiile petroliere beneficiază de cel mai mare adaos comercial din Europa – de 3,25 lei sau 0,16 euro per litru, fiind întrecută doar de Danemarca, deși Moldova este cea mai săracă țară din Europa.

Deși „furtul miliardului” nu mai este o enigmă și unele persoane care ar avea tangență cu acest caz sunt condamnate și își ispășesc pedeapsa, dosarele altor persoane nici nu au ajuns în instanța de judecată.

Ion Guzun, director de programe la Centrul de Resurse Juridice, se întreabă cum, de exemplu, pe omul de afaceri Veaceslav Platon „îl fură” practic din Ucraina și într-un an și ceva este și condamnat definitiv, cum pe fostul premier Vlad Filat – la fel, iar în cazul fostului președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor, dosarul încă nu a ajuns în instanța de judecată. „Dosarele despre care am vorbit, arată în mod clar o justiție selectivă, indiferent dacă este cu implicarea procurorilor sau în detrimentul procurorilor. Cu siguranță, instanțele judecătorești aici își joacă rolul”, spune Ion Guzun.

Axat pe problematica relațiilor RM – UE, politologul Dionis Cenușa apreciază într-un articol analitic pentru Agenția IPN că mecanismul de condiționalitate al UE este un instrument util pentru a promova reforme dificile și nedorite de către guvernare.

După eșecul condiționalității legate de votul mixt în 2017 și invalidarea alegerilor în 2018, UE a transferat condiționalitatea pe alegerile din februarie 2019. Totodată, scrie Dionis Cenușa, partea europeană practic se angajează să restabilească dialogul cu orice guvernare ce va veni la putere, chiar dacă va fi compusă din PDM și aliații săi. Altfel spus, UE vrea să obțină condiții politice noi pentru a reintroduce condiționalitatea în joc. În paralel, PDM vrea ca prin alegeri să capete legitimitatea de care nu a dispus în 2016-2018, spre deosebire de regimurile oligarhice similare în Ucraina (Piotr Poroșenko și alții) sau Georgia (Bidzina Ivanișvili).

Astfel, comentează Dionis Cenușa, asistența financiară - atât bugetară directă cât și macro-financiară - poate fi transformată în fonduri pentru dezvoltarea actorilor (non)guvernamentali, la nivel central și local, care vor și pot să se conformeze cu condițiile solicitate de UE.

După ce la 1 decembrie 2018, de Ziua Națională a României, Dorin Chirtoacă a devenit președinte al Partidului Liberal, experții IPN au remarcat declarații tari, și foarte tari. Atenție! Acest gen de declarații trebuie privite doar prin optica exclusiv metaforică: „Unirea rămâne a fi idealul nostru suprem, pentru care trebuie să luptăm până la ultima picătură de sânge, până vom face Unirea. Altă șansă Moldova nu are, pentru că altfel vom fi condamnați la sărăcie, la furturi, la toate dezordinile și dezastrele pe care le-am avut și le avem până în ziua de azi“.

Ce discurs feeric, deloc asemănător cu cel din 3 decembrie 2013, pe când PL era la guvernare și putea mai multe: După toate ce ni s-a întâmplat în ultimii 2000 de ani, obiectivul fundamental al neamului românesc în secolul XXI trebuie să fie reîntregirea, pentru că nu mai sunt niciun fel de piedici.

La urma urmei, la o nouă viziune îl obligă noua sa funcție de președinte al PL. Iar PL, când este în opoziție, pledează pentru realizarea  idealului unirii Republicii Moldova cu România, conchid experții.

Premierul Pavel Filip a anunțat că la Târgul de Crăciun din strada 31 August, va fi adus un brad din Carpații României, care este un dar din partea Guvernului de la București. O noutate a celei de-a doua ediții a Târgului de Crăciun este roata panoramică, de 20 de metri.

Amănunte pe IPN!