Cei care-și uită istoria nu au viitor. În acest sens, premierul Pavel Filip a onorat în cadrul unui forum internațional la Kiev victimele Holodomorului, foametea organizată artificial de regimul stalinist în anii 1932-1933 în Ucraina.
Șeful executivului a menționat că „astăzi noi toți suntem datori să ne amintim de tragediile trecutului, ca să putem aprecia prezentul și să putem privi în viitor. Și noi, în Republica Moldova, înțelegem durerea pe care o purtați”... Cu toate că „aceste răni sunt încă răni deschise, dar sunt rănile noastre și fac parte din ceea ce suntem noi astăzi”, precum a spus Pavel Filip, în RM comemorarea victimelor foametei din anii 1946 – 47 nu a devenit un element al culturii naționale, precum a devenit Holodomorul în Ucraina.
De cine, credeți, este intens promovat discursul de ură în spațiul public din Republica Moldova? Cel mai des, de politicieni, dar și de reprezentanți ai mass-media.
Potrivit avocatului Promo-LEX Dumitru Sliusarenco, autorul unui studiului, în perioada monitorizării, timp de jumătate de an, au fost identificate 457 de cazuri de discursuri de ură sau cazuri de promovare a intoleranței în public, cel mai des la emisiuni TV, canale de youtube afiliate diferitor grupuri politice, religioase etc. Cel mai des fac apel la discursul de ură bărbații, în 88% de cazuri. „Majoritatea politicienilor sau figuri religioase sunt bărbați, dar asta nu scuză proporția”, susține Dumitru Sliusarenco.
Cadourile pentru nou-născuți, raidurile de mamografie și plombarea dinților prin satele Moldovei au farmecul unor basme de Crăciun, deoarece cheltuielile pentru ocrotirea sănătății în Republica Moldova, raportate la PIB, sunt de 2,2 ori mai mici decât media din UE.
În valori absolute, cheltuielile per/capita din Republica Moldova sunt de 9,5 ori mai mici decât media din UE. Despre aceasta scrie economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, în publicația Trend Hunter. Potrivit expertului, media în UE este de 9,6% din PIB, iar cel mai puțin alocă România, 5,2% din PIB. Din țările din afara UE, doar Turcia în 2017 a alocat mai puțin decât Republica Moldova.
Obișnuiți cu trucajele politicienilor, experții IPN nu împărtășesc încrederea vicepremierului pentru integrare europeană Iurie Leancă, potrivit căruia Uniunea Europeană va putea relua asistența macrofinanciară pentru țara noastră după alegerile parlamentare din februarie 2019.
Declarația oficilului le-a amintit despre decembrie 2014, când istoria de succes s-a schimbat brusc într-o istorie de regres, cu faza culminantă consumată chiar adineaori, când cele două rezoluții, din iulie și noiembrie a.c., ale Parlamentului European n-au lăsat loc de interpretări – regresul în relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a atins punctul critic. Rapoartele instituțiilor specializate ale partenerilor de dezvoltare arată că:
- concurenții electorali pot fi scoși din competiție chiar în ajunul alegerilor în baza unor presupuneri, care ulterior nu se mai confirmă;
- partidele clone, sub acoperirea simbolicii altor formațiuni, sunt lăsate să deturneze voturile alegătorilor și abia după alegeri sunt scoase din circuitul politic;
- dreptul constituțional al cetățenilor de a iniția referendumuri este îngrădit din motive inventate, cu caracter tehnic;
- rezultatele alegerilor pot fi anulate de o manieră arbitrară;
- prevederile legislației electorale pot fi modificate chiar în ajunul campaniei electorale, ignorând Codul bunelor practici;
- recomandările Comisiei de la Veneția și OSCE, în bază cărora Uniunea Europeană își creează atitudinea față de procesele democratice din Republica Moldova, sunt ignorate cu ușurință de autoritățile moldovene etc.
De-a gata să pună sare pe rană, socialiștii au declarat: „Pentru furtul miliardului se fac responsabile toate forțele politice, care în acel moment erau la guvernare – Partidul Democrat, Partidul Liberal-Democrat și Partidul Liberal. PSRM pledează pentru investigarea completă a furtului miliardului, pedeapsa penală pentru toți cei care se fac vinovați, întoarcerea banilor în bugetul de stat, inclusiv confiscarea bunurilor acestora”. Formațiunea reiterează că, „dacă partidele, reprezentanții cărora au participat direct sau indirect la furtul miliardului, rămân la guvernare, nu va fi nicio investigație obiectivă, vinovații nu vor fi pedepsiți, iar banii furați din țară nu vor fi recuperați și poporul va fi obligat în continuare să achite din cont propriu pentru acest jaf”, se spune în declarația PSRM.
Aprecieri dure a capacităților instituționale ale guvernanților și din partea Mișcării „Profesionalism și Responsabilitate pentru Oameni” (PRO): Republica Moldova nu s-a realizat ca stat, nu are capacitate de a se autoadministra. Unindu-se cu România, Republica Moldova se va integra în UE, va adera la NATO, astfel va fi asigurată securitatea economică, socială, energetică și națională. Declarații în acest sens au făcut membrii mișcării luni, 26 noiembrie, la o conferință de presă la IPN.
Amănunte pe IPN!
