După ce președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, a anunțat în cadrul Adunarii Naționale a formațiunii care a avut loc duminică, 21 octombrie, a patra cale de dezvoltare a țării, cea pro-Moldova, care urmează să devină doctrină națională și va sta la baza programului politic al PDM pentru următorii ani, și deputatul democrat Eugen Nichiforciuc în cadrul emisiunii „Replica” de la postul de televiziune Prime TV a explicat că orientarea pro-Moldova a Partidului Democrat înseamnă, în primul rând, păstrarea tradițiilor, valorilor, istoriei poporului.
Receptivi la esența lucrurilor, experții IPN au remarcat că Adunarea Națională a PDM a fost foarte minuțios pregătită, fără limitări de ordin financiar, mediatic sau administrativ. Evenimentul organizat de PDM a însemnat de fapt, spun ei, un triumf al aplicării tehnologiilor moderne de comunicare. În acest sens, evenimentul a fost, în primul rând, un prilej pentru lansarea unei campanii propagandistice, pre-electorale. (Apropo, o serie de ONG-uri media au lansat o declarație în care au raportat împiedicarea activității jurnaliștilor de la mai multe instituții de presă în reflectarea mitingului despre viitorul țării noastre.
Iar elementul inedit al efortului PDM constă în faptul că niciodată în scurta istorie a independenței Republicii Moldova un eveniment atât de important nu a fost garnisit cu împrumuturi, fardate cumva, din mesajele și programele politice ale altor partide de pe scena politică din Republica Moldova.
Cu toate acestea, nimeni nu ar putea acuza PDM de plagiat. În primul rând, PDM este un vlăstar crescut din PDAM, lucru reamintit audienței de unul dintre fondatorii PDM – Dumitru Diacov. În al doilea rând, elaborările PSRM au fost preluate de la Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), iar la evenimentul PDM, pe scenă erau prezenți 2/3 din deputați PCRM, care au trecut la PDM. La fel, evenimentul PDM a fost onorat de prezența a ½ din deputații PLDM, care de asemenea au aderat la PDM. Deci, nu poate fi vorba de plagiat, ci de transfer de expertiză de la PCRM și PLDM către PDM.
Lipsit de posibilitatea de a importa imagine din relația cu UE, Partidul Democrat vrea să folosească introducerea vectorului european în Constituție drept generator de asociere cu UE, consideră politologul Dionis Cenușa. În aceste circumstanțe, partidele care se opun guvernării sunt nevoite să se distanțeze de retorica pro-europeană, acaparată de către PDM și partenerii săi. Spre regret, forțele politice pro-UE nici anterior nu au fost capabile să absoarbă tot potențialul pro-european al electoratului, subliniază politologul.
În aceeași ordine de idei, el consideră că, impusă de circumstanțe să refuze revizuirea Constituției, opoziția parlamentară nu are șanse reale de a rămâne în politica mare după scrutinul din februarie 2019. Spre deosebire de aceasta, opoziția extra-parlamentară poate folosi disperarea guvernării și slăbiciunea PLDM și PL, pentru a se consolida. Dilema PAS și Platformei DA în viitoarele luni este cum să abordeze ideea revizuirii Constituției: aprobativ, negativ sau neutru, comentează politologul.
Dar cum e la alții? Istoria poporului polonez poate servi pentru Republica Moldova un exemplu cum, în condițiile când ești dezmembrat, prigonit, niciodată să nu îți pierzi identitatea națională și pe cea lingvistică, menționează doctorul în istorie Lilia Zabolotnaia în deschiderea unei conferințe științifice la Muzeul Național de Istorie al Moldovei, despre relațiile moldo-polone la centenarul redobândirii independenței de către Polonia.
Ziua Independenței este sărbătorită în Polonia pe 11 noiembrie. Țara și-a redobândit independența în 1918, după 123 de ani în care a fost împărțită de Austro-Ungaria, Prusia și Rusia.
Și predecesorii noștri și-au dobândit independența în 1918 și au știut ce să facă cu ea. Redobândind-o în 1991, Republica Moldova oscilează pe balansoarul geopolitic și discută despre „integrarea europeană în Constituție și în viață” – sub acest generic la IPN s-a produs ediția a 95-a a dezbaterilor din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, în cadrul cărora reprezentanții partidelor parlamentare au examinat tentativa eșuată de a introduce vectorul european în Constituție.
Amănunte pe IPN!
