În Republica Moldova nu s-au „înregistrat progrese semnificative în ce privește investigarea celor care se fac vinovați de așa-numita mare corupție, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova sunt în așteptarea unui deznodământ al negocierilor politice”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Radio Europa Liberă de către șefa misiunii Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Karen Hilliard, care în această săptămână își încheie mandatul în Moldova. În altă ordine de idei, Karen Hilliard a menționat că Republica Moldova va continua să fie importantă pentru SUA și cetățenii americani pentru că este o țară de la hotarul Europei, care aspiră să facă parte într-o zi din Uniunea Europeană, aspiră la valorile europene, însă sunt forțe care își doresc să împiedice acest proces. În opinia sa, Statele Unite și alți donatori internaționali înțeleg problemele cu care se confruntă Republica Moldova și vor să ajute țara să le depășească, astfel încât să poată continua drumul ales.
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, spune că, dacă în următoarele două săptămâni, până pe 7 iunie, fracțiunile parlamentare nu ajung la o înțelegere în vederea formării unei majorități parlamentare, va semna decretul de dizolvare a Parlamentului. Şeful statului a condamnat „egoismul politic și ambițiile exagerate ale unor deputați și grupuri parlamentare”. Potrivit lui Igor Dodon, „cetățenii Republicii Moldova, așteaptă rezultate, majoritate parlamentară, ca deputații să se apuce de lucru”.
Analistul politic Anatol Țăranu este de părere că blocajul politic actual constă în interesele absolut divergente ale formațiunilor politice. „Alegerea speeakerului Parlamentului înseamnă scoaterea lui Igor Dodon din ofsaidul în care a ajuns din cauza faptului că Curtea Constituțională a descris într-un anumit fel prerogativele președintelui. Și un speaker socialist ar însemna că Igor Dodon devine o persoană politică extrem de activă, cu împuterniciri foarte mari chiar dacă socialiștii nu domină astăzi Parlamentul”, a spus Anatol Țăranu la emisiunea „Punctul pe azi” de la TVR Moldova.
Directoarea Transparency International Moldova, Liliana Carasciuc, susține că actualmente nu este vorba doar de o criză postelectorală, dar de una mult mai profundă. „Am impresia că blocul ACUM se temea să nu vină socialiștii la putere și să fie învinuit și de populație, și de donatori că i-a adus pe socialiști la guvernare. Iar PSRM se temea că urmând toate proiectele electorale ale PDM, care a făcut mari promisiuni fără acoperire financiară, va trebui să găsească bani și nu-i va găsi fără blocul ACUM”, afirmă Liliana Carasciuc.
Mișcarea Civică Europeană, reprezentată de academicieni, poeți, istorici, profesori, semnatari ai Declarației de independentă, se adresează deputaților aleși în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie, să se responsabilizeze și să constituie o majoritate parlamentară, aptă să readucă valorile democrațiilor europene, care să garanteze integrarea Republicii Moldova în spațiul civilizațional al UE. Semnatarii apelului menționează că situația care se prefigurează riscă să arunce Republica Moldova în haos, să torpileze Acordul de Asociere cu UE, să schimbe orientarea politică și să federalizeze Republica Moldova. În opinia acestora, pentru depășirea stării de neîncredere între deputați, atât discuțiile, cât și documentele elaborate și semnate trebuie să poarte girul partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova.
Renato Usatîi spune că pentru ca partidul său să obțină minim 15 mandate în legislativ la eventuale alegeri anticipate, el va trebui să revină în Repulica Moldova și să fie arestat cu ceva timp înainte de alegeri. „Trebuie să calculez foarte bine pentru că în acest caz este vorba și de politică, dar și de viața mea personală. Să vedem dacă acest lucru va aduce plusuri”, a spus Renato Usatîi, referindu-se la faptul că vor trece în Parlament circa 15 persoane din PPPN.
În sudul Moldovei, a fost creat un grup de inițiativă pentru constituirea unui nou partid pe arena politică. Este vorba despre Partidul popular găgăuz-bulgar „Budjac”. Reprezentanții grupului, care vin din Taraclia și UTA Găgăuzia, își propun să devină o formațiune care să reprezinte cetățenii de rând din toată țara. Solicitat de IPN, liderul grupului de inițiativă, Igor Ianac, decanul Facultății de drept de la Universitatea de Stat din Comrat, a argumentat necesitatea unui nou partid spunând că astăzi partidele consultă populația până la scrutine, atunci când au nevoie de putere, iar cele care acces în legislativ se ghidează strict de interesele corporative.
Procuratura Generală menționează într-un comunicat de presă că, Administratorii a două companii au fost amendați cu câte 46 de mii de lei, iar firmele, în calitate de persoane juridice, cu câte 165 de mii de lei. Instanța de apel, la care au apelat acuzatorii, au menținut decizia instanței de fond pe partea amenzilor, dar a mai dispus și confiscarea în contul statului a sumei de 90 de mii de dolari, 15 mii de euro, 59 de mii lei moldovenești și peste două mii de lei românești – toate ridicate de la inculpați la faza de urmărire penală. Pentru migrații care nu aveau sume cuprinse între 6500 și 7000 de dolari per persoană , inculpații le organizau plecarea la muncă în Israel credit, iar timp de 15 luni, din salariul lunar, fiecare migrant trebuia să achite o sumă finală de 12 500 de dolari.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat avertizează că, de astăzi și până pe 29 mai, va crește nivelul apei în râul Nistru, de la satul Naslavcea până în orașul Dubăsari. Nivelul apei în râul Nistru va crește cu un metru și jumătate față de nivelul obișnuit, însă nu există risc de inundații. Digurile de protecție rezistă până la un debit de deversare de 2600 de metri cubi pe secundă.
Amănunte pe IPN!
