După ce acum o lună ședința de judecată în dosarul fostului președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor, primar de Orhei, a fost amânată, astăzi, 21 ianuarie, este anunțată o nouă dată – 20 februarie.
Ilan Șor a fost condamnat în iunie 2017, de către prima instanță, la șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere. Dosarul a ajuns la Curtea Apel Chișinău abia după șase luni, iar în februarie a fost strămutat la Curtea de Apel Cahul.
„Alegeri pe înțelesul tuturor” de la IPN (noțiuni, termene şi practici care ţin de alegerile parlamentare în sistemul electoral mixt și de referendumul consultativ, care vor avea loc la 24 februarie): Certificatul de integritate include informații despre existența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice și cu privire la existența/inexistența actelor de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate și la confiscarea averii nejustificate, acte care nu sunt prescrise.
Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte își exprimă suportul pentru misiunea națională de monitorizare a procesului electoral, desfășurată de către Asociația Promo-LEX, respingând atacurile denigratoare la adresa misiunii. Potrivit CALC, concluziile din cele două rapoarte ale misiunii reprezintă o expunere consecventă a unor fapte și fenomene observate și raportate de-a lungul mai multor campanii electorale, dar care nu au fost soluționate. Apropierea alegerilor parlamentare din 24 februarie doar pune în evidență comportamente și practici nocive încetățenite de-a lungul anilor, în loc să fie eliminate.
La fel, este menționat faptul că problemele la care se referă cei vizați în observările misiunii de observare a Promo-LEX apar nu din lipsa vreunei metodologii sau a atitudinilor subiective ale experților, ci din cauza unor confuzii create deliberat de către cei ce dețin pârghiile puterii. Ei acceptă ca partidele politice și membrii acestora să practice activități politice, de business, binefacere, mediatice, propagandistice, religioase etc.
Potrivit președintei Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, în ultimii ani, CEC blurează informația despre locul de muncă și locul de trai al donatorului către partidele politice, lucru care pune în dificultate verificarea informației, acolo fiind indicat doar numele și suma.
„Deși avem un proces de judecată în care am obținut câștig de cauză cu Comisia Electorală Centrală, și instanța a considerat că informațiile respective sunt publice, nu le vedem până acum publice. Au fost și neconcordanțe în ultimul timp cu site-ul CEC de pe care, la un moment dat, au dispărut toate rapoartele financiare, apoi și declarațiile, apoi au apărut”, a declarat Cornelia Cozonac.
Activitatea jurnaliștilor de investigație este în ultima perioadă blocată și de Autoritatea Națională de Integritate, care anterior a avut o mai mare deschidere, când era CNI. Jurnaliștii mai spun că în ultima perioadă li se refuză accesul la informație sub pretextul că ar conține date cu caracter personal. „Aici chiar se abuzează credem noi, pentru că de regulă solicităm informații de interes public și nu informație cu caracter privat. Dar instituțiile spun că sunt presate de Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal, că ar putea fi penalizate pentru că oferă astfel de informații”, a menționat Cornelia Cozonac.
Președintele Igor Dodon nu va participa la alegerile parlamentare din 24 februarie. Anunțul a fost făcut luni, 21 ianuarie, într-un briefing de presă. Șeful statului a declarat că sprijinul său moral și politic va fi orientat spre Partidul Socialiștilor, care l-a înaintat la alegerile prezidențiale din 2016 și care i-a susținut toate inițiativele prezidențiale. Igor Dodon a spus că trebuie depuse eforturi pentru a derula o campanie onestă, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și a partenerilor de dezvoltare. De asemenea, este o obligație ca alegerile să se desfășoare conform standardelor internaționale, deoarece orice încercare de a distorsiona voința alegătorilor poate avea consecințe nefaste pe termen lung.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan, a declarat că monitorizarea candidaților este realizată de către patru organizații: Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Asociația Presei Independente (API), Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ). Criteriile aplicate sunt: integritatea în activitatea politică, integritatea în gestionarea averii și a intereselor personale, integritatea în exercitarea funcțiilor publice sau de partid și cazierul judiciar. Scopul inițiativei este promovarea votului informat la alegerile parlamentare, având drept grupuri țintă alegătorii, concurenții electorali, partidele și instituțiile publice.
Victor Munteanu, avocatul fostului premier Vlad Filat, spune despre noul dosar penal trimis în judecată în care politicianul este învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari, că ar fi o dublă incriminare. Victor Munteanu speră că examinarea celui de-al doilea dosar va fi publică și că va corespunde tuturor rigorilor unui proces echitabil. „Mă refer nu doar la faptul ca publicul să aibă acces și să se poată informa despre ce se întâmplă în acest dosar, dar vorbim și despre ceea ce a fost refuzat în primul dosar”, a notat apărătorul.
Juristul Centrului pentru Resurse Juridice, Ion Guzun, susține că, din informațiile pe care le-a văzut în spațiul public, se pare că ar fi vorba despre o dublă învinuire pentru aceeași infracțiune comisă de Vlad Filat.
Ala Nemerenco, expertă în politici de sănătate, afirmă că este dreptul fiecărui pacient să aibă acces la orice informație despre sănătate sa, rezultatele analizelor, investigațiilor și tratamentelor administrate. În toată lumea există sisteme informaționale prin intermediul cărora pacienții își accesează datele medicale prin portaluri, nederanjând personalul medical. Experta spune că noi am rămas ancorați încă în veacuri demult apuse, când încă se desemnează o persoană responsabilă de eliberarea informației prin ordinul conducătorului instituției medico-sanitare, ceea ce este birocrație și tocare de timp și nervi. „Este timpul ca ministerul să-și alinieze politicile la cele internaționale creând sisteme informaționale viabile”, spune experta.
Amănunte pe IPN!
