Fiind întrebată într-o videoconferință dacă Federația Rusă va continua să sprijine regiunea transnistreană, în cazul în care situația cu privire la instituirea controlului comun la frontiera moldo-ucraineană va genera anumite evoluții, reprezentantul MAE al Federaţiei Ruse Maria Zaharova a declarat, referindu-se la țara noastră că „un stat suveran cu siguranță are dreptul să aplice propria politică, dar...” Dar să fie de așa natură, reiese din raționamentele oficialului, încât să consolideze poziția secesionistă a Tiraspolului…
Demnitarul consideră că relațiile moldo-ruse se dezvoltă în pofida declarațiilor pe care le emite Chișinăul. „Noi urmărim toate procesele, le analizăm și încercăm, în pofida acelor procese politice interne, pe alocuri contradictorii, și a celor declarații contradictorii pe care le fac nu doar politicienii, pentru că politicienii de asta și sunt politicieni, dar deja și demnitarii, reprezentanți ai diferitor ramuri de stat”.
Pentru că declarațiile oficialului sunt sunt în flagrantă contradicție cu politicile aplicate Republicii Moldova, experții IPN, în mod firesc își pun întrebarea: cine și de ce complică relațiile moldo-ruse? Făcând concluzii pe marginea videoconferinței demnitarului rus, experții spun că nu putem să trecem cu vederea că evenimentele dramatice din Ucraina și-au luat startul în octombrie 2013, după avertismentele Federației Ruse de a introduce embargouri împotriva republicilor post-sovietice care intenționau să semneze acordurile de asociere și liber schimb cu UE. Actualmente, putem doar deplânge starea de degradare a situației regionale, din care face parte și Republica Moldova. Contextul regional se înrăutățește dramatic și din cauză schismei din cadrul Ortodoxiei, provocate de conflictul ruso-ucrainean. Iar acest context sugerează o întrebare legitimă față de autoritățile Federației Ruse – de ce Marea Britanică a reușit să edifice un Commonwealth of Nations, cu participarea a 53 de state, cu aproximativ 1/3 din populația lumii, iar Federația Rusă e pe muchie de a pierde speranța că e posibil de a edifica ceea ce numește ea Russkii Mir? Nu oare pentru că în loc să ajute fostele republici sovietice, de fapt, le supune presiunilor?
Nici vizita președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în Republica Moldova nu e apreciată univoc de opinia publică. Mai mult, comentatorul politic Alexei Tulbure în cadrul emisiunii „Ora expertizei” de la postul de televiziune Jurnal TV consideră că vizita în cauză marchează un lucru important și are o încărcătură simbolică deosebită – începutul unei epoci „neeuropene”. Iar vicepreședintele Partidului Liberal Democrat, Ion Terguță, spune că circulația în centrul Chișinăului va fi blocată pentru a ține la distanță eventuali protestatari împotriva venirii lui Erdogan în Republica Moldova. „Aceasta nu convine liderului autoritar turc, dar nu convine nici autorităților moldovenești care vor să pară stăpâni pe situație.”, consideră Ion Terguță.
În schimb, președintele Igor Dodon crede că Turcia este pentru Moldova un exemplu de apărare a interesului național și a subscris instituirii unui Consiliu de cooperare strategică între Moldova și Turcia.
În paralel, Mișcarea de Rezistență Națională ACUM a protestat în fața Ambasadei Turciei, cerând eliberarea profesorilor de la Liceul Orizont care, la început de septembrie, au fost expulzați din Republica Moldova și întemnițați în Turcia.
În pofida piedicilor puse cu bună știință pe piețele tradiționale din est, exporturile de fructe și legume moldovenești au crescut și continuă să crească. Identificarea de noi piețe este extrem de necesară, susține directorului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Gheorghe Gaberi. Au fost deja încheiate negocierile cu Canada privind comercializarea de prune în stare proaspătă. La fel, au fost finalizate negocierile cu India, o țară cu potențial mare de consum a merelor, iar primele zeci de tone de produse vor fi livrate acolo în cel mai apropiat timp. Se lucrează cu Israelul, Bangladesh, Mongolia, Indonezia și Malaiezia.
Cu optimism, Republica Moldova urcă o treaptă în Raportul Global al Competitivității 2018, ocupând poziția a 88-a din 140 de state și acumulând un scor de 55,5 puncte din 85,6 posibile. Țara noastră a înregistrat punctaje mai bune la pregătirea tehnologică, dinamismul afacerilor, eficiența pieței muncii, educație și abilități, infrastructură etc. Cel mai slab punctaj l-a obținut la capacitatea inovațională şi gradul de sofisticare a pieței financiare.
Amănunte pe IPN!