Într-o conferință de presă la IPN, directorul CReDO, Sergiu Ostaf, a declarat că alegerile parlamentare din 24 februarie sunt monitorizate cu ajutorul tehnologiilor științifice de către Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului. Cercetarea conține câteva componente: comportamentul alegătorului, utilizarea resurselor administrative, comportamentul mass-media, finanțele publice. „Noi am vrea să aducem o valoare adăugată înțelegerii procesului electoral”, a menționat Sergiu Ostaf. CReDO va propune o viziune comparativă la ce se întâmplă în Republica Moldova și în alte două țări, România și Ucraina, în aceeași situație.
Socialiștii își propun să reformeze sistemul de învățământ. Potrivit lui Alexandr Usatîi, consilier municipal la Bălți și fost profesor, începând cu 2009 procesul de degradare a educației a devenit extrem de vizibil. S-au închis școli, iar în consecință au apărut și alte probleme care au făcut ca educația să fie ineficientă. Totodată, introducerea camerelor de luat vederi la examenele de bacalaureat este o greșeală, consideră reprezentantul PSRM.
Partidul Democrat, aflat la guvernare, promite că salariul mediu se va apropia de 13 000 de lei în următorii patru ani. Declarați a fost făcută de către premierul Pavel Filip, la o întâlnire cu angajații de la SA „Drumuri Strășeni”. O altă prioritate a PDM este atragerea investițiilor. „Tot ce s-a făcut în țară, s-a făcut prin Guvern, cu ajutorul Guvernului și cu implicarea, cu dedicația candidatului pe care îl aveți. Eu nu fac abuz spunând că este cel mai bun candidat, pentru că vă dați seama că noi, la cârma Guvernului, am pus cea mai bună persoană”, a menționat liderul Vlad Plahotniuc, care l-a însoțit pe Pavel Filip la Strășeni.
Potrivit unui raport redactat de ADEPT, doar o parte din promisiunile electorale se transformă în obiective de guvernare. De obicei, programul Guvernului este elaborat reieșind din strategiile de dezvoltare, recomandările partenerilor sau obiective stabilite în documente de cooperare și nu se ține cont de promisiunile din campanie. (Impactul inițiativelor electorale economice ale PDM, incluse în programul din anul 2014 și implementate în ultimii doi ani după ce a preluat guvernarea, nu a fost resimțit în plină măsură de economia națională. Nu s-a reușit să fie atrase mai multe investiții străine, să fie create mai multe locuri de muncă și să fie diminuată migrația externă. În ceea ce privește infrastructură și comunicațiile, unele promisiuni sunt realizate parțial sau au fost deja implementate. Pe partea de administrație publică, analiza arată că angajamentele asumate de Guvern sunt generale și declarative. Situația autonomiei și descentralizării locale rămâne unul dintre domeniile în care se constată probleme și restanțe. Din păcate, reacția autorităților rămâne una formală și declarativă).
Care sunt cele mai vizibile partide din actualul scrutin: mesaje electorale și apariții în spațiul public (PDM, Blocul electoral „ACUM”, PCRM, PSRM, PPȘ, „Antimafie”, „Partidul Nostru”, PNL, „Voința poporului”, Partidul regiunilor, „Democrația acasă”, „Speranța-Надежда”, „Patria”, Partidul ecologist, PL).
Reprezentanții Blocului electoral ACUM afirmă că în această campanie electorală au fost folosite armate de troli pentru a denigra opoziția și pentru a cânta osanale regimului, încercându-se astfel influențarea deciziei alegătorilor. „Cu fiecare zi cu cât ne apropiem de ziua alegerilor, acestea seamănă tot mai mult cu o șarlatanie, nu cu alegeri libere și corecte. În fiecare zi suntem martorii a nenumărate abuzuri comise de PDM și sateliții săi – mituirea alegătorilor, folosirea resurselor administrative, nedeclararea banilor prin care se finanțează campania, obstrucționarea votului a tot mai mulți cetățeni. Dar cea mai mare pacoste a acestor alegeri o reprezintă dezinformarea, știrile false. Guvernarea cheltuie milioane pe fabricarea și distribuirea minciunilor pentru ca să zăpăcească oamenii, ca să le obțină votul prin minciună” a declarat Maia Sandu într-o conferință de presă.
„Atât declarațiile de ieri, dar și declarațiile de astăzi trebuie privite strict în contextul campaniei electorale”. Astfel a comentat, solicitat de IPN, purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gamurari, declarațiile liderei PAS, Maia Sandu, care i-a acuzat pe democrați că, „după ce trolii au fost deconspirați, au trecut la metode primitive de campanie, fabricând poze și video”.
Postul public Radio Moldova începe luni, 18, februarie, a doua rundă de dezbateri electorale. Participanți își vor prezenta programele electorale, vor răspunde la întrebările moderatorilor și vor avea posibilitatea să dea replici, de luni până vineri, începând cu ora 9.15. Tot din 18 februarie, când începe ultima săptămână a campaniei electorale, Radio Moldova va acorda gratuit câte 10 minute timp de antenă fiecărui participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie. La ora 11.40, începe rubrica „Tribuna concurentului electoral”, unde concurenții vor aduce argumente pro și contra reducerii numărului de deputați și a revocării deputaților care nu își îndeplinesc obligațiunile în modul corespunzător.
Președintele Igor Dodon a anunțat că în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, la care participă zilele acestea, va prezenta un „concept al politicii externe echilibrate”. „Ce înseamnă acest lucru? Păstrăm relațiile cu Europa, acordurile care le avem semnate, dezvoltăm aceste acorduri, dar restabilim relațiile cu Rusia, nu facem acțiuni anti-rusești sau anti-europene sau anti-americane”, a menționat șeful statului.
Revenirea președintelui Partidului Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, în țară depinde de votul alegătorilor. Potrivit lui Dmitrii Ciubașenco, după ce formațiunea va forma o fracțiune parlamentară în următorul legislativ, acești deputați vor cere socoteală în mod legal de la structurile de forță, Procuratura Generală și MAI, referitor la „dosarele fabricate pe numele lui Renato Usatîi” și de ce niciunul din aceste dosare nu au fost trimise în judecată, dar sunt ținute pe rafturi?
Alegeri pe înțelesul tuturor de la IPN: ziua alegerilor. Pe 24 februarie secțiile de votare vor fi deschise de la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00. Dacă la ora închiderii, în incinta secției de votare mai sunt alegători care nu au reușit să voteze, acestora li se va permite votarea.
În momentul când alegătorii ajung în incinta secției de votare, aceștia trebuie să prezinte operatorului, după caz, fie buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu fişa de însoţire care confirmă domiciliul sau reşedinţa titularului pe teritoriul secţiei de votare, sau alte acte, cum ar fi buletinul de identitate provizoriu, cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova și domiciliul titularului, legitimaţia de serviciu pentru militarii în termen, livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă).
Alegătorul are dreptul să decidă dacă va vota la alegerile parlamentare și la referendumul consultativ, sau doar la una dintre ele. În cazul în care alegătorul constată că a deteriorat un anumit buletin de vot sau că, din greșeală, a votat pentru un alt concurent decât cel pentru care a dorit să voteze și nu a introdus buletinul dat în urna de vot, acesta are dreptul să solicite un nou buletin de vot, însă doar o singură dată.
După ce alegătorul a aplicat ștampila „Votat” în buletinele de vot, acesta va trebui să plieze buletinele, în așa mod încât să nu se vadă opțiunea, și să le introducă în urna de vot.
Amănunte pe IPN!
