logo

Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 12 septembrie 2019


https://www.ipn.md/index.php/ro/principalul-scurt-pe-doi-sinteza-ipn-din-12-septembrie-7978_1068069.html

Politologul Igor Volnițchi consideră că de la viitoarea vizită la Moscova a prim-ministrei Maia Sandu nu trebuie să existe mari așteptări. Cea mai mare realizare va fi însuși faptul că va avea loc această vizită. Totodată, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Oazu Nantoi consideră că dialogul cu Federația Rusă este necesar pentru a rezolva problemele pe bază de respect reciproc și respectarea intereselor Parlamentarul nu se arată foarte optimist în ceea ce privește declarațiile Rusiei cu privire la lichidarea munițiilor de pe teritoriul regiunii transnistrene pentru că, potrivit lui, asemenea discuții au mai avut loc, însă nu s-au încheiat cu succes.

Distrugerea sau lichidarea, într-un fel sau altul, a munițiilor din regiunea transnistreană nu trebuie să fie un proiect bilateral între Republica Moldova și Rusia sau un proiect trilateral între Chișinău-Tiraspol-Rusia, consideră analistul politic Vladimir Socor, de la Fundația Jamestown din Statele Unite. În opinia sa, Rusia poate să profite de procesul de lichidare a munițiilor pentru a aduce personal și echipament militar suplimentar în regiunea transnistreană sub pretextul că aceste efective ar lucra la lichidarea munițiilor. Dacă OSCE ar dezvolta un proiect propriu pentru munițiile de la Cobasna, atunci el ar trebui aprobat în interiorul OSCE-ului de către Rusia, care dispune de drept de veto. De aceea, potrivit analistului, orice proiect poate fi canalizat prin OSCE, dar numai dacă este un proiect al unei mari puteri ca Statele Unite, proiect alcătuit fără participarea Rusiei. Și ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, a declarat în cadrul unei conferințe de presăprocesul de casare a munițiilor nu ține doar de relațiile bilaterale moldo-ruse. Se poate face doar cu conectarea celorlalți parteneri internaționali”.

În relațiile cu Federația Rusă, Republica Moldova își dorește revenirea la un regim comercial fără restricții, în baza Acordului de liber schimb în cadrul CSI, semnat în 2012. Potrivit ministrului afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, acest acord nu se află în contradicție cu Acordul de Asociere și prevederile Zonei de Liber Schimb pe care o are cu Uniunea Europeană. Doar 8% din exporturile Republicii Moldova au mers  spre Rusia. Nicu Popescu consideră că exportul poate crește, iar acest lucru este o prioritate care va fi în interesul cetățenilor moldoveni.

Primarul satului Floreni, din Anenii Noi, și un consilier local au fost reținuți în cadrul a două cauze penale, pornite pe faptul coruperii pasive și traficului de influență. Cei doi sunt suspectați că ar fi pretins de la un om de afaceri din localitate 350 de mii de lei pentru a legaliza un teren aflat în folosința acestuia de mai mulți ani. Banii au fost transmiși în trei tranșe, sub controlul CNA. Potrivit legislației în vigoare, dacă vor fi găsiți vinovați, riscă până la 15 ani.

Într-un raport MONEYVAL, organismul de combatere a spălării banilor al Consiliului Europei, se spune că Moldova se confruntă cu diverse riscuri de spălare a banilor, care în cadrul țării provin, în mare măsură, din corupție, evaziune fiscală și contrabandă, precum și trafic de droguri și de persoane, în cazul infracțiunilor la nivel internațional. În raport sunt menționate, ca și cazuri de nivel înalt a spălării banilor, „laundromatul rusesc” și „furtul miliardului” (numite “Global Laundromat” și “Bank Fraud”), identificate de autoritățile moldovenești și care au dat o tendință generală de creștere a condamnărilor. Dar cu toate că în domeniul spălării banilor se efectuează un spectru larg de investigații și acțiuni, inclusiv cu actori străini și tehnici speciale de investigație, doar un număr mic de investigații a condus la acțiuni de urmărire penală, constată raportul.

În timp ce reformele din sectorul economic și bancar au avansat pe parcursul anului 2018, reformele structurale fundamentale ale sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, investigarea fraudei bancare și asigurarea pluralității mass-media au rămas în urmă. Este concluzia Raportului anual privind implementarea Acordului de Asociere pentru perioada iulie 2018 - iulie 2019. Federica Mogherini, înalt reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, menționează că noul guvern moldovenesc a început un plan de reformă important pentru consolidarea democrației și a statului de drept în țară. „Ne așteptăm ca autoritățile să își respecte angajamentele asumate și să pună în aplicare ambițiosul Acord UE-Moldova, în beneficiul cetățenilor noștri. În calitate de UE, suntem pregătiți să continuăm să însoțim și să susținem această muncă, pentru că prețuim mult prietenia noastră”, a declarat Federica Mogherini.

În cei aproape 22 de ani de când Republica Moldova a devenit parte la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat peste 14 200 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CEDO în cauzele moldovenești sunt neexecutarea hotărârilor judecătorești, maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor și deceselor. De asemenea, este vorba și despre detenția în condiții proaste, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești irevocabile. Până în prezent, CEDO a pronunțat 420 de hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 33 – în primele nouă luni ale anului 2019. În anii 2011-2016 Curtea a respins peste 8500 de cereri moldovenești fără o motivare clară.

Toate partidele unioniste trebuie să-și conjuge eforturile pentru alegerile locale din 20 octombrie. Dispersarea forțelor unioniste este foarte păguboasă. Declarația a fost făcută de Daniela Bodrug, vicepreședinta Mișcării Populare Antimafie, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul de televiziune TVR Moldova. Prim-vicepreședinta Partidului Unității Naționale, Ana Guțu, spune că acest lucru este imposibil de făcut în actuala conjunctură politică. Ion Cebanu, vicepreședintele Partidului Liberal, consideră că un eventual candidat la funcția de primar al capitalei nu vine să facă unirea, ci să se îngrijească de problemele Chișinăului.

Amănunte pe IPN!