Pentru că opinia publică, inclusiv pe rețelele de socializare, dar și la nivel de partide, nu este deloc satisfăcută de felul cum justifică oficialitățile expulzarea unui grup de turci din Republica Moldova, pe poziții a ieșit purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova, Vitalie Gamurari, care a spus de la televizor că „dacă ar fi existat componentă de infracțiune, cele șapte persoane de origine turcă nu ar fi fost deportate, dar ar fi fost reținute, arestate și puse sub învinuire”. De unde cea mai simplă deducție e că turcii de la „Orizont”, într-adevăr, nu au comis nimic reprobabil în Republica Moldova. Mai mult, se poate presupune un răspuns negativ la întrebarea dacă statul turc ar fi făcut vreun demers oficial împotriva lor. Și încă ceva: are vreun rol PDM în treaba asta?
Zbucium și în tabăra liberală. Șapte partide și unele entități asociative au avut un prim-dialog în vederea elaborării unui proiect politic electoral unionist sau euro-unionist. Într-o postare pe blogul personal, lidera Partidului Național Liberal Vitalia Pavlicenco a scris că după decizia celor șapte partide, ar fi un exemplu de maturitate dacă PL, PUN și PLDM ar manifesta interes și disponibilitate pentru dialog în scopul constituirii unei platforme sau „bloc al celor 10”, care ar include Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Liberal Reformator, Partidul Național Liberal, Partidul Unității Naționale, Partidul Popular, Partidul Verde Ecologist, Partidul Acțiunea Democratică, Partidul Democrația Acasă și Partidul Voința Poporului.
Ar fi de „Doamne, ajută”, dar nu e. Experții IPN au descoperit că recenta declarație a vicepreședintelui Paridului Liberal, Dorin Chirtoacă, despre aceea că „PL a fost creat la doi ani de la declararea independenței Republicii Moldova, având ca scop reîntregirea teritoriului rupt de la România Mare” nu corespunde adevărului. E departe de realitate și afirmația președintelui PL, Mihai Ghimpu” că „PL a fost prima formațiune care a inclus în statut „unirea”.
Experții argumentează că din cele 10 partide doar unul s-a poziționat drept unionist și chiar s-a confruntat cu guvernarea comunistă, în perioada 2007 – 2009, pentru a fixa clauza unionistă în documentele statutare și programatice. Este vorba despre Partidul Național Liberal (PNL), care alături de Mișcarea Acțiunea Europeană (MAR), în campania alegerilor parlamentare din martie 2009, a lansat „Manifestul de la Soroca” prin care a invitat partidele care se consideră „reformatoare și naționale” să îmbrățișeze deschis idealul românesc.
De dat cu tămâie e nu numai în politica, dar și – de data aceasta – în sistemul de ocrotire a sănătății al Republicii Moldova: Guvernul a aprobat un plan de acțiuni de prevenire și combatere a corupției în domeniul dat pentru anii 2018-2020. Se va îmbunătăți accesul la informație, transparența în procesul decizional din cadrul instituțiilor medicale, monitorizarea permanentă a integrității instituțiilor din sistemul sănătății, dar și promovarea climatului de integritate și a meritocrației în rândul a angajaților.
Cu gândul la binele studenților, premierul Pavel Filip i-a cerut ministrului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Liviu Volconovici, să anuleze ordinul de transferare în alte cămine a studenților Universității Agrare, cazați în căminele din strada Pușkin. Cele 3 cămine urmau să fie cedate pentru construcția unor spații locative cu multe etaje. Ministrul a fost criticat și pentru că nu a prezentat măsuri de combatere a ambroziei, sugerându-i-se „să se inspire” dintr-o lege adoptată în România.
Iar conducerii Serviciului Vamal i s-a cerut, urmare a unei plângeri privind solicitarea abuzivă de achitare a unei taxe vădit exagerate, ca persoanele care nu știu să lucreze cu cetățenii să fie eliminați din serviciul public.
Amănunte pe IPN!
