Primarii localităţilor din mun. Chişinău dezaprobă normativele impuse de Guvern

Primarii localităţilor din cadrul municipiului Chişinău dezaprobă normativele impuse recent de Guvernul republicii în domeniul carburanţilor şi serviciilor de telefonie, utilizate în scopuri de serviciu. Referindu-se la ultimele decizii ale Guvernului privind stabilirea limitelor la carburanţi, în dependenţă de distanţa dintre localitate şi centrul raional sau municipiu, precum şi la interdicţia de a folosi mai mult de un post de telefon la 3-5 angajaţi, ei au declarat pentru Info-Prim Neo, că în aceste condiţii se simt marginalizaţi în activitate, ceea ce se răsfrânge negativ asupra stării de lucruri din comunităţile locale. În opinia lor, instanţele, care au stabilit limitele respective, sau nu cunosc specificul administraţiei publice locale, sau nu sunt bine intenţionate. Potrivit primarului com. Ciorescu, Boris Pleşca, 60 de litri de carburanţi, abia de îi ajung pentru a veni de 4 ori pe lună la şedinţele operative de la Primărie şi la alte şedinţe, în audienţă la demnitari publici sau în vizite la controlori. Între timp, pentru a dirija o comună cu trei localităţi şi 7 mii de locuitori este nevoie de deplasări zilnice în diferite zone şi la diferite depărtări. Doar în luna curentă, anunţată campanie de salubritate, zilnic se efectuează deplasări în locurile de acumulare a deşeurilor, pe la casele oamenilor, şcoli, grădiniţe etc. În afară de aceasta, susţine primarul de Ciorescu, cei 4 angajaţi ai Primăriei nu reuşesc să ţină piept problemelor pe care, anterior, pe vremea sovietică, le îndeplineau zeci de angajaţi ai Sovietului sătesc şi ai cârmuirii colhozului. Interdicţia de a majora statele de personal impune soluţii mai puţin corecte, cum ar fi cumularea de către un angajat a 3-4 funcţii, remunerarea lor şi folosirea mai multor posturi de telefoane pe bani extrabugetari, spune Boris Pleşca. În acest sens, primarul de Grătieşti, Valentina Patraş, susţine că a atenţionat nu odată conducerea de vârf a ţării despre imposibilitatea activităţii productive în lipsa cadrelor. Ea susţine că un singur perceptor fizic nu poate face faţă lucrurilor, că lipsa unui agronom în statele Primăriei determină oamenii să-şi vândă pământurile, neştiind cum să le cultive, la fel cum lipsa specialistului în cultură şi sport mai generează probleme grave în educaţia tinerei generaţii. În consecinţă, în pierdere sunt cetăţenii, cu nimic vinovaţi în faţa sistemului rigid de economii, impus de verticala puterii. Şi pentru comuna Grătieşti, cu 2 localităţi şi 7 mii de locuitori, limita de 50 de litri de benzină pe lună este una extrem de mică şi neargumentată. Este de acord cu colegii şi primarul satului Coloniţa, Maria Iarmenco, care afirmă că aleşii locali nu au condiţii de muncă şi sunt neînţeleşi de acei, „care nu fac nimic”. „Am fost aleşi pentru a soluţiona problemele oamenilor în teritoriu, nu pentru a sta în birouri în aşteptare că ele se vor rezolva cu de la sine putere, a spus Maria Iarmenco, sigură de faptul că cineva crează condiţii pentru a stopa activitatea primăriilor din localităţi. Ea crede că limita impusă de combustibil ar putea fi suficientă, dacă localităţile ar fi dotate din plin cu tehnică performantă. Primarul or. Durleşti, Veaceslav Nedelea, a declarat pentru Info-Prim Neo, că doar folosirea, cu acordul consilierilor locali, a mijloacelor extrabugetare la procurarea carburanţilor permite menţinerea situaţiei din localitate sub control. Acelaşi procedură a fost utilizată pentru angajări în funcţiile de perceptor fiscal şi viceprimar. „Cu limitele şi organigrama impuse de Guvern este imposibil de dirijat o localitate cu 20 de mii de oameni, dintre care 15 mii de proprietari”, spune Veaceslav Nedelea. Primarii din cadrul mun. Chişinău se arată nedumenriţi de resemnarea cu care autorităţile locale din alte teritorii au acceptat şi aceste indicaţii ale puterii centrale şi intenţionează să bată la uşile guvernanţilor pentru ca aceştia să conştientizeze pericolele mari pentru satele rămase fără un centru de dirijare. „Actualmente în localităţile rurale aproape că nu există autorităţi publice locale în adevăratul sens al cuvântului, ci doar „selsovete”, specializate pe eliberarea certificatelor, consideră ei.