 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Oficialii europeni continuă să critice guvernanţii moldoveni pentru criza din sistemul bancar şi justiția ineficientă, dar, totodată, se arată încă răbdători în relaţia cu Chişinăul.
De la Bruxelles răsună solicitarea de a implementa agenda reformelor, în special în domeniul economic, dar şi mai puternic răsună îndemnul de a asigura o justiţie funcțională. Acest fapt a fost confirmat în cadrul vizitei Comisarului European pentru Comerț, Cecilia Malmstrom, din 23 octombrie 2015. Cu această ocazie, oficialul european şi-a exprimat îngrijorările în legătură cu nesoluționarea scandalului bancar, inclusiv din cauza justiției lente.
Criza din sistemul bancar nu a făcut altceva decât să sublinieze gravitatea deficiențelor justiției, fapt ce, în viziunea europenilor, afectează puternic climatul investițional, activitatea economică şi de producție internă. În lipsa unei justiții funcționale, valorificarea maximă, dar şi durabilă, a oportunităților oferite de Zona de Liber Schimb şi Aprofundat (DCFTA) este imposibilă. Acest lucru a fost exprimat în mod constant de către Delegația UE de la Chişinău pe parcursul lui 2015, fiind accentuat în mod repetat de către Cecilia Malmstrom.
DCFTA şchiopătează fără o justiție robustă
Mai mult ca niciodată, neajunsurile din justiția moldovenească, scoase în evidență de furtul din sectorul bancar, pun sub semnul întrebării eficiența şi durabilitatea integrării economice a Moldovei cu UE. Vorbim nu doar despre identificarea şi judecarea persoanelor responsabile, dar şi despre reformarea autentică a instituțiilor care asigură statul de drept în țară (în particular, Procuratura Generală). Inexistența unui act de justiție integru, eficient şi dinamic este văzut drept obstacol principal atât pentru atragerea investiților străine, cât şi pentru stimularea celor interne. Fără resurse financiare suficiente sub formă de investiții, liberalizarea comerțului cu UE nu este sustenabilă. Astfel, implementarea DCFTA presupune modernizarea economiei, ceea ce implică costuri ce nu pot fi acoperite doar din sursele bugetare, de regulă, austere. În acest context, Cecilia Malmstrom a îndemnat guvernanții să dovedească că justiția în Moldova poate fi funcțională pedepsind pe responsabilii de criza din sistemul bancar. Mai mult ca atât, oficialul european a făcut aluzie la faptul că justiția nu trebuie să fie aplicată selectiv, ci că „toți” cei vinovați trebuie să fie traşi la răspundere.
Reformele depind, în primul rând, de moldoveni
Responsabilitatea pentru succesul sau eşecul reformelor trebuie să fie asumată deplin de către autoritățile moldoveneşti, fapt subliniat de către Cecilia Malmstrom, care a reamintit că Moldova este o țară independentă şi că UE nu poate să implementeze reformele în locul guvernanților moldoveni. Acest lucru este perceput deseori eronat în spațiul public autohton, unde persistă iluzia că UE poate sau trebuie să preia rolul şi atribuțiile autorităților naționale în combaterea corupției, realizarea reformei justiției etc. Din acest punct de vedere, UE se află într-o situație delicată, deoarece aşteptările segmentelor proeuropene din societate sunt mai mari față de Bruxelles, decât față de forțele politice pretins pro-europene de la Chişinău, aflate în dizgrație. Cele din urmă conştientizează acest lucru şi tind să justifice insuccesele integrării europene prin lipsa unei oferte mai generoase din partea UE (cum ar fi – perspectiva europeană).
Moldova văzută ca „prieten” al UE
Scandalul bancar şi corupția politică atotcuprinzătoare din Moldova a dus la reducerea credibilității forțelor pretins proeuropene în toate capitalele europene. Dar aceasta, aparent, nu a afectat în aceeaşi măsură atitudinea generală a oficialilor europeni față de țară, care este în continuare calificată drept „prieten” al UE. Pe moment, Moldova se bucură de tratament pozitiv din partea UE în baza principiului „mai mult pentru mai mult”. Dar iresponsabilitatea repetitivă a clasei politice poate determina UE să pună în aplicare regula „mai puțin pentru mai puțin”. Astfel, volumul asistenței acordate de către UE se va reduce considerabil. Aceasta va avea consecințe mai dureroase decât suspendarea asistenței financiare (mai exact, a fondurilor destinate pentru suportul bugetar) pe care UE o condiționează în prezent cu încheierea unui acord între Moldova şi FMI. În fine, volatilitatea politică şi incoerența forțelor proeuropene la capitolul justiției testează răbdarea europenilor, care se evaporează treptat, punând în pericol statutul Moldovei de „prieten” al UE.
În loc de concluzie…
Asigurarea unei justiții corecte, eficiente şi energice este esențială în procesul de atragere a investițiilor necesare pentru extragerea beneficiilor din liberalizarea comerțului cu UE. Iar pedepsirea vinovaților de comiterea infracțiunilor din sectorul bancar reprezintă un test prin care UE vrea să evalueze statul de drept din Moldova. În pofida aşteptărilor europenilor, partidele de la guvernarea mimează investigarea şi pedepsirea responsabililor de detonarea sistemului bancar, ignorând faptul că de aceasta depinde, în măsură mare, dacă europenii vor dori să vadă în Moldova în continuare „un prieten”.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.