Prevenirea cancerului de col uterin trebuie să fie o prioritate atât pentru autorități, cât și pentru populație. Este nevoie de conjugarea tuturor eforturilor pentru că e mai ușor să fie prevenit decât tratat. Despre acest subiect s-a discutat în cadrul audierilor publice cu privire la politicile de control al cancerului de col uterin și realizarea Programului național de vaccinare, organizate de Comisia parlamentară protecție socială, sănătate și familie, transmite IPN.
Svetlana Nicolaescu, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, a declarat în deschiderea evenimentului că aspectele legate de prevenție sunt tot mai prioritare pentru Republica Moldova. „De mai mulți ani noi reorientăm sistemul de sănătate spre prevenție. În țară au fost elaborate mecanisme care sunt susținute și financiar, și din punct de vedere al angajamentelor politice, astfel ca programele noastre să fie cât mai consolidate pe componenta de prevenție”. „Persoanele sunt obișnuite să se adreseze sistemului de sănătate doar atunci când întâmpină o problemă de sănătate. Totuși atunci când avem disponibile servicii de prevenire, este foarte important ca despre ele să se cunoască. Referindu-ne la vaccinul împotriva virusului papiloma uman, obiectivul cheie este prevenirea și eliminarea cancerului de col uterin. Este o realizare pentru noi toți că vaccinarea contra virusului papiloma uman este parte a programului de vaccinare”, a precizat Svetlana Nicolaescu.
Reprezentanta adjunctă la UNFPA Moldova, Natalia Plugaru, spune că trebuie să fie depuse toate eforturile pentru a investi în prevenție. Cancerul de col uterin este unica formă de cancer care poate fi prevenită și este inadmisibil ca femeile șă moară din această cauză când există posibilități ca viețile lor să fie salvate.
„Mă bucur că în ultimii trei ani s-au făcut investiții anume pe aspectul de screening, s-au făcut instruiri ale medicilor, sunt protocoale care corespund standardelor. Mai sunt și multe carențe. În primul rând acoperirea cu servicii: chiar dacă numărul femeilor care au trecut testul citologic s-a dublat în ultimii ani, totuși nu este suficient, e nevoie ca femeile să fie chemate mai activ la medicul de familie pentru testul citologic. Al doilea subiect ține de calitatea diagnosticului și acreditarea laboratoarelor. Există normative internaționale care stabilesc un minim de 15 mii de teste care trebuie să fie procesate de un laborator pentru a păstra nivelul de calitate, ori în Moldova avem multe laboratoare care sunt mult sub acest nivel și astfel riscăm să avem teste fals pozitive și fals negative. Și ar treilea subiect ține de femeile neasigurate, ele nu beneficiază astăzi de servicii de colposcopie gratuite și paradoxul este că o femeie neasigurată la medicul de familie poate face testul citologic gratuit, dar pentru colposcopie trebuie să plătească. Dacă nu are bani și nu o face, atunci ea în câțiva ani poate ajunge la spitalul oncologic unde trebuie să primească tratament pentru cancer și aici deja este acoperit financiar de stat chiar dacă nu este asigurată”, a remarcat Natalia Plugaru.
Președintele Comitetului Național de Imunizare, Ninel Revenco, spune că specialiștii sunt îngrijorați că planul național de imunizare nu a fost aprobat. „Peste trei mii de medici au fost instruiți privind necesitatea vaccinării copiilor. De fiecare dată atenționăm că acele mituri care bântuie în rândul populației, dar și în rândul lucrătorilor medicali, trebuie înlăturate. Ar trebuie să aibă și alte pârghii de performanță.Comisia de atestare a medicilor este o pârghie. Odată ce avem diploma de doctori, avem obligația să ne facem munca așa cum trebuie, inclusiv să fie penalizări în acest sens”, declară Ninel Revenco.
Angela Paraschiv, șefa Disciplinei de epidemiologie, Departamentul Medicină Preventivă de la Universitatea de Stat, a declarat că este nevoie de instrumente care să faciliteze vaccinarea, inclusiv prin intermediul instituțiilor școlare. „Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât rata de vaccinare este mai mare. Părinții consideră că în acel moment copilul este mic, la 10 ani, și este cazul să mai crească. De aceea, unele țări au majorat vârsta la care pot fi vaccinați copii. Acolo unde vaccinarea este obligatoriu, crește și rata de vaccinare. Totuși, să nu uităm de comunicarea cu părinții și copii în școli. Este important să educăm o generație nouă care să utilizeze instrumentele de prevenire”, a remarcat Angela Paraschiv.
Programul național de screening al cancerului de col uterin este un mecanism care trebuie să fie utilizat la maximum, nu doar în pragul unei tragedii. Virusului papiloma uman poate fi depistat cu 10 ani înainte de a se dezvolta într-o formă de cancer.
