Prevederi ale proiectului Codului Audiovizualului sunt criticate de jurnalişti

Jurnalişti de la Chişinău consideră că proiectul Codului Audiovizualului, aprobat în prima lectură de Parlament, nu corespunde cerinţelor în domeniu şi este mai mult politizat decât preocupat de situaţia din audiovizual, transmite Info-Prim Neo. Vineri, 14 aprilie, la Chişinău s-a desfăşurat o masă rotundă la care au participat jurnalişti, experţi mass-media, reprezentanţi ai ONG-urilor de profil şi ai partidelor politice, care au pus în discuţie şi au analizat proiectul Codului. Potrivit lui Vasile Botnaru, şeful Biroului Europa Liberă la Chişinău, Codul, în forma în care a fost prezentat în prima lectură, nu se arată foarte preocupat de libertatea editorială a jurnalistului şi de protejarea acesteia, ci se arată preocupat de modul în care va fi format vârful piramidei, conducerea audiovizualului. Soluţia, în opinia sa, trebuie să fie pe potrivă şi trebuie să fie realizată nu doar în baza unor compromisuri politice, dar şi pe participarea foarte activă, pertinentă şi punctuală a societăţii civile. La rândul său, societatea civilă trebuie să ia o atitudine presantă, pentru ca politicianul să cedeze, reflexul acestuia fiind orientat spre deţinerea controlului asupra unui instrument enorm care este puterea a patra, a mai spus Botnaru. Publicistul Constantin Tănase consideră că documentul limitează accesul societăţii civile şi altor segmente de gândire politică la conducerea Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Asta înseamnă că noi ne putem pomeni, după lectura a doua, cu o componenţă a CCA care de fapt o reiterează pe cea veche, a spus el. Modul în care urmează să fie aprobaţi membrii CCA, conform proiectului Codului, este una din cele mai discutate şi criticate prevederi ale Codului. Potrivit acestuia, membrii CCA urmează să fie aleşi de către parlament cu două treimi din voturi. Acest fapt, în opinia mai multor experţi şi politicieni, oferă posibilitatea imixtiunii politice în activitatea viitorului CCA. Codul, aprobat la 6 aprilie de către Parlament, a fost elaborat de deputaţi comunişti, creştin-democraţi şi democraţi. Potrivit autorilor, proiectul de Cod are ca scop instituirea principiilor democratice de funcţionare a audiovizualului din Republica Moldova, asigurarea apărării drepturilor consumatorilor de programe. Documentul conţine 9 capitole şi 69 de articole, transmite Info-Prim Neo.