logo

Președinția Germaniei în UE: impact pentru Europa, impact pentru Moldova. Dezbateri IPN


https://www.ipn.md/index.php/ro/presedintia-germaniei-in-ue-impact-pentru-europa-impact-pentru-8004_1074621.html

Schimbarea președinției Uniunii Europene, începând din 1 iulie 2020, produce așteptări semnificative spre bine în vecinătatea Republicii Moldova cea mai apropiată. Cetățenilor moldoveni, obișnuiți de 30 de ani cu așteptări și speranțe, de multe ori ruinate, le-ar putea fi de folos experiența transformărilor semnificative, reale, care i-ar ajuta să facă același lucru și la ei acasă, pentru a îmbunătăți viață. În același timp, Republica Moldova este o țară asociată Uniunii Europene, iar aceasta înseamnă că transformările din UE, bune sau rele, nu au cum să nu se răsfrângă asupra vieții cetățenilor la modul direct. Aceste aspecte au fost discutate de către experți recunoscuți, din Moldova și de peste hotare, participanți la dezbaterile publice: „Președinția Germaniei în UE: impact pentru Europa, impact pentru Republica Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.

Politologul Dionis Cenușa, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a declarat că Germania a preluat președinția Consiliul Uniunii Europene, care este o instituție europeană reprezentată de cele 27 de guverne naționale. „Începând cu 1 iulie, avem o schimbare a președinției, de la cea croată, care a durat șase luni, la cea germană. Este inițierea unei serii de președinții,  denumită președinția trio, care include, alături de Germania, Portugalia și Slovenia”, a subliniat Dionis Cenușa, columnist principal al Agenției de presă IPN.

Potrivit politologului, din 2009, când a fost adoptat Acordul de la Lisabona, s-a decis că Consiliul Uniunii Europene trebuie să conțină o reprezentare mai mare a statelor membre. „Prin urmare, începând cu anul 2009, avem președințiile trio, care reprezintă o abordare pragmatică, o abordare coordonată a trei țări membre. Și în cazul de față vorbim despre Germania, care începe din 1 iulie, urmată ulterior de Portugalia și Slovenia. Aceste trei țări vor guverna Consiliul Uniunii Europene în următoarele 18 luni. Președinția Germaniei în Consiliul UE va ajuta, de fapt, coordonarea activităților la toate nivelurilor Consiliului, ceea ce va însemna, inclusiv discuții la nivel de miniștri pe diferite de domenii, în funcție de portofoliu – agricultură, politică externă etc. Ceea ce va face Germania este să coordoneze, să spunem, o parte din creierii instituțiilor europene pe parcursul a șase luni, având evident o strânsă colaborare cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European. Deoarece în prezent nicio decizie nu se adoptă fără avizul și participarea Parlamentului European”, explică Dionis Cenușa.

Ion Tăbârță, expert în relații internaționale, a declarat că pentru un stat cum este Republica Moldova, de mici dimensiuni, un stat care tinde spre un viitor european, se orientează dintotdeauna spre ceea ce fac statele mari, statele influente, stele decidente în cadrul Uniunii Europene. Iar Republica Moldova are o aspirație europeană în calitate de stat. „Da, putem să vorbim despre o anumită divizare societală a Republicii Moldova pe segmentul Est și Vest, dar, totuși, vedem că o bună parte, majoritatea societății noastre își dorește un parcurs european. Și în acest parcurs european avem nevoie de susținerea celor influenți, a statelor care au pondere în Uniunea Europeană. Aceasta nu ar însemna că alte state nu ar fi importante. Evident că toate statele sunt importante, în construcția europeană, dar totodată, noi toți foarte bine știm că sunt state care pur și simplu sunt promotorii proiectului european și a tot ce înseamnă construcție europeană, iar Germania este poate chiar motorul principal al UE”, a menționat Ion Tăbârță.

Expertul a spus că, după anul 2010, când guvernările de la Chișinău au anunțat parcursul european în calitate de orientare prioritară, a crescut numărul vizitelor bilaterale între oficialii celor două capitale – Chișinău și Berlin. În special, este vorba despre perioada anilor 2010-2015, perioadă în care Republica Moldova era o „poveste de succes a Parteneriatului Estic”. De asemenea, potrivit lui, este de menționat vizita istorică a cancelarului german, Angela Merkel, din 2012. Ion Tăbârță a mai declarat că Germania, spre deosebire de alte state europene, este interesată de frontiera estică și a acordat mereu o atenție statelor din această zonă. În opinia sa, Germania are o pondere mare pentru statele din Parteneriatului Estic în politica europeană.

Eckart Stratenschulte, profesor la Universitatea Liberă din Berlin, ex-director al Academiei Europene din Berlin, a menționat că uneori președinția Germaniei este supraestimată. Ea este una importantă cu adevărat, dar nu este decisivă, iar Germania nu este capitala UE. Și forța care menține motorul UE reprezintă patru organisme foarte importante pe eșichierul european. Este vorba despre Consiliul Europei, care reprezintă toți șefii de state, apoi este vorba despre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Potrivit profesorului, președinția Germaniei de șase luni se referă la toate domeniile comunitare, cu excepția politicii, deoarece Consiliul politicii externe, este prezidat de miniștrii afacerilor externe. La modul practic, Germania trebuie să conducă  ședințele Consiliului UE, dar nu poate să adopte decizii de una singură. Or, fiecare țară are poziția sa care trebuie să fie luată în calcul.

În ceea ce ține de programul Germaniei în perioada următoare, acesta se axează pe răspunsul Europei la pandemia COVID-19 și se referă la o Europă mai inovativă, mai durabilă, mai sustenabilă. De asemenea, se referă la securitate, supremația legii și valorile comune. Eckart Stratenschulte susține că toate aceste lucruri trebuie atinse într-o perioadă foarte scurtă de șase luni. „De facto, programul de președinție este de patru luni și jumătate, pentru că luna august este o perioadă a concediilor, iar din 15 decembrie, de asemenea, nimic nu se întâmplă. Acestea sunt priorități foarte generale, dar ambițioase”, a spus el.

Profesorul german a mai spus că în ceea ce ține de președinția Croației, care a anticipat-o pe cea a Germaniei, pe agendă inițial nu a existat combaterea COVID-19 și din acest motiv, agenda reală a fost scrisă în baza acelor schimbări istorice, care au loc. „Germania este o țară foarte importantă pentru Uniunea Europeană, pentru că, pe de o parte, este cea mai mare țară a UE și din punct de vedere al populației. Și al doilea lucru este că e cea mai puternică țară din punct de vedere al dezvoltării economice și al rezultatelor în acest sens. Este și cancelarul german, care posedă experiență și cunoștințe, cunoaște mult despre comerț. Da, Germania este un actor important, dar aceasta nu are nicio legătură cu calitatea de președinție, deoarece cele mai mari probleme și chestiuni sunt decise la nivel de șefi de state și de guverne”, a mai spus Eckart Stratenschulte.

Dezbaterile „Președinția Germaniei în UE: impact pentru Europa, impact pentru Republica Moldova”, sunt ediția a 142-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.