Ultimii pași ai președintelui Dodon pe plan extern, pe direcția Est-Vest, evidențiază tentativa acestuia de a împacheta politica externă “echilibrată” la un loc cu problematica transnistreană, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția de presă IPN.
În timpul vizitei de la Bruxelles, a doua la număr după cea din februarie 2017, Igor Dodon a articulat tezele vechiului “pachet comprehensiv pentru Moldova”. Invocat la Conferința de Securitate de la München din februarie 2019, „pachetul comprehensiv” este fondat pe două concepte. Primul vizează “promovarea unei politici externe echilibrate”, iar al doilea se referă la “consolidarea principiului de neutralitate”, recunoscut la nivel internațional, comentează politologul.
Consensul actorilor externi – SUA, UE și Rusia – pe marginea depășirii crizei politice moldovenești din iunie 2019 a servit ca reper pentru a justifica valabilitatea tezelor “pachetului comprehensiv”, observă Dionis Cenușa.
El punctează că aceste teze au figurat în discuțiile cu șefa diplomației UE Federica Mogherini și cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
Din propunere ignorată la Conferința de la München, menținerea unei “politici externe echilibrate în baza statutului de neutralitate” este considerată de Igor Dodon “o prioritate de bază pentru conducerea Republicii Moldova”, argumentează politologul.
Dionis Cenușa afirmă că, neîmpărtășite de prim-ministra Maia Sandu și Ministerul de Externe și neconsultate cu societatea civilă din Moldova, aceste aspirații de politică externă sunt nelegitime “din fașă”.
Cu toate acestea, președintele Dodon planifică să discute “pachetul comprehensiv pentru Moldova” cu UE, SUA și Rusia și împreună cu acestea “să elaboreze un plan de acțiuni pentru implementarea acestuia cu succes”, subliniază politologul.
Nici teoretic și nici practic, un asemenea “pachet” nu este nici logic și nici realizabil, chiar dacă președintele Dodon îl prioritiează pe agenda sa politică, afirmă Dionis Cenușa.
În primul rând, scrie el, politica externă și statutul de neutralitate reprezintă o emanație a suveranității populare și nu pot fi fixate din exterior, dacă țara este subiect recunoscut al dreptului internațional. Alt defect de logică al acestui “pachet”, descris de politolog, constă în faptul că orice intervenție a SUA, UE sau Rusiei în materie de politică internă vor echivala cu o imixtiune în afacerile interne ale Moldovei.
Abordarea mecanică față de politica externă sau neutralitate degradează suveranitatea națională a țării și alterează voința populației. În general, înainte de a lansa asemenea demersuri în străinătate, președinția trebuie să confrunte subiectul pe plan național, inclusiv să-l testeze în dialogul cu partenerii de guvernare, concluzionează Dionis Cenușa.
