logo

Presa străină scrie că regimul de la Tiraspol riscă să deschidă o „cutie a Pandorei” a separatismului prorus


https://www.ipn.md/index.php/ro/presa-straina-scrie-ca-regimul-de-la-tiraspol-risca-sa-deschida-o-cutie-a-pandor-7965_961281.html

Alegătorii din Transnistria, regiune separatistă pro-rusă, sunt chemaţi, duminică, 17 septembrie, să se pronunţe prin referendum fie pentru independenţa acestui teritoriu şi intrarea în cadrul Federatţiei Ruse, fie pentru rămânerea ei ca parte a R. Moldova. AFP comentează că regimul separatist de la Tiraspol se afla în mijlocul unei noi ofensive politice pentru obţinerea independenţei de jure faţă de R. Moldova, provocând noi tensiuni la frontierele Europei şi riscând să redeschidă o adevărată „cutie a Pandorei“ a separatismului prorus. Încurajaţi de atitudinea şi interesele geostrategice ale Rusiei, „înrăiţi“ de regimul vamal impus în acest an de Chişinău şi Kiev, liderii transnistreni vor sa adopte modelul Muntenegrului. Potrivit aceleiaşi surse, implicaţiile juridice ale referendumului vor fi nule, pentru că nici un stat sau organizaţie internaţională nu recunoaşte Transnistria. Menţinerea stării de fapt prezente este însă în avantajul Rusiei, care păstrează trupe şi armament strategic în stânga Nistrului, deşi s-a angajat la o retragere totală la Summit-ul OSCE de la Istanbul, din 1999. Moscova foloseşte Transnistria drept avanpost geo-strategic pentru ambiţiile sale imperiale şi ca element de presiune asupra Ucrainei şi R. Moldova. Modelul politic, în opinia Moscovei, ar fi precedentul creat de Muntenegru care s-a separat de Serbia în iunie, şi discuţiile privind statutul provinciei Kosovo. După Transnistria, şi Osetia de Sud va organiza la 12 noiembrie un referendum pentru secesiunea de Georgia. Ministrul român de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a afirmat, într-un interviu acordat AFP, că referendumul reprezintă o „diversiune” şi „un atac făţiş la adresa eforturilor comunităţii internaţionale de a găsi o soluţie politică la o criză care durează de prea mult timp”. În acest moment, formatul de negocieri cuprinde R. Moldova, regimul autoproclamat de la Tiraspol, Rusia, Ucraina şi OSCE, iar SUA şi Uniunea Europeana au calitatea de observatori. Potrivit BBC, liderul administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, într-o adresare oficiala, le-a cerut locuitorilor Transnistriei să facă o alegere corectă. "Amintiţi-vă ce aţi văzut din partea Moldovei şi ce v-a dat Rusia. Comparaţi toate avantajele şi dezavantajele”, a chemat Smirnov. În pofida agitaţiei în jurul referendumului, reprezentanţii administraţiei nistrene spun că el nu are nicio putere juridica, ci este doar consultativ. "Este, mai degrabă, un plebiscit, un sfat cu poporul - cum să mergem mai departe? Daca vom avea un rezultat pozitiv, va fi pe urma un proiect de lege, de modificare a constituţiei noastre, care va fi înaintat iarăşi la referendum şi abia atunci va fi adoptat", a declarat la BBC deputatul Grigore Maracuţa, fost preşedinte al sovietului suprem al regiunii din 1990 până în 2005. Cu toate acestea, administraţia de la Tiraspol pare sa se fi pregătit foarte bine de referendum. Votarea a început deja, pe 12 septembrie. Administraţia secesionistă le-a permis să voteze anticipat persoanelor care, din diverse motive, nu vor putea sa se prezinte duminică la secţiile de votare. Autorităţile de la Chişinău au condamnat acest referendum de la bun început. "Nu credem că este o decizie şi o poziţie corectă a administraţiei din regiunea nistreană. Toate problemele trebuie rezolvate în cadrul actualului format de negocieri", a spus anterior ministrul de Externe al R. Moldova, Andrei Stratan. Referendumul de la Tiraspol a fost condamnat şi de mai multe organizaţii internaţionale, dar şi de mai toate statele europene, cu excepţia Federaţiei Ruse. Publicaţia moscovită „Nezavisimaia Gazeta” îl citează pe şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov care susţine că referendumul nu poate fi privit ca o tentativă de destabilizare a situaţiei în regiune, ci ca „o încercare de a atrage atenţia asupra nesoluţionării acestei situaţii, dacă nu ca un gest de disperare”. Lavrov a făcut apel la o abordare „raţională şi fără emoţii” a evenimentului, esenţa căruia, în opinia sa, este necesitatea revenirii la masa de tratative.â Aceeaşi publicaţie face referire la secretarul general al Consiliului Europei Terry Davis, potrivit căruia referendumul de la Tiraspol nu poate avea legitimitate atâta timp cât nu s-a ajuns la un acord politic privind reglementarea diferendului. Actualul referendum va fi al şaptelea pe parcursul celor 16 ani de existenţă a formaţiunii nerecunoscute din stânga Nistrului. Pentru desfăşurarea acestuia au fost alocate 1,5 milioane ruble transnistrene (circa 180 mii USD).