Regimurile totalitare și autoritare apelează mai des și sunt mai eficiente în utilizarea unor mituri politice, inclusiv pentru că au la dispoziție un arsenal mai robust de instrumente politico-ideologice. O parte din aceste instrumente capătă forma unor practici festive, inclusiv, formă de marșuri, parade și demonstrații în masă, organizate cu diferite prilejuri și care, de regulă, au o mare încărcătură politică. Despre ce reprezintă festivitățile și ritualurile politice și ce tehnologii sunt utilizate pentru a le face mai eficiente, despre asemănările și deosebirile practicilor festive pe care le utilizează regimurile totalitare și post-totalitare de diferite culori și din diferite perioade istorice au discutat experții participanți la dezbaterea publică „Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a menționat că festivitățile sunt serbări cu caracter solemn, de obicei pentru celebrarea unui eveniment important. De asemenea, expertul a explicat ce înseamnă ritualurile, precizând că acestea sunt rânduieli ale unei slujbe religioase, desfășurate după reguli tradiționale, cu anumite prilejuri – naștere, căsătorie, semănatul etc. Igor Boțan s-a referit și la identitatea națională sau conștiința de sine națională, explicând că este una dintre componentele identității unei persoane, asociată cu apartenența acesteia la un anumit grup etnic sau națiune.
Expertul a abordat asemenea noțiuni, precum regimul totalitar și post-totalitar. Potrivit lui, oamenii care trăiesc sub un regim totalitar îl susțin în general din cauza presiunii propagandei, ideologiei sau a fricii. De obicei, cetățenilor le este frică să critice guvernul și se prefac că sunt loiali față de acesta. Totodată, un regim post-totalitar este un tip special de regim non-democratic care apare de regulă după moartea liderului-creator al regimului totalitar, a explicat Igor Boțan.
„Dacă ne referim la trăsăturile comune ale regimurilor totalitare, acestea sunt dictatura. Puterea nu se schimbă. Există un singur dictator sau partid de guvernământ la putere. În permanență este vehiculată amenințarea externă și internă. Este cultivată frica, cenzura strictă în mass-media, propaganda în mass-media, de asemenea. Orice critică la adresa statului sau guvernului este interzisă. Serviciul militar este de obicei obligatoriu. Societatea este supusă militarizării. Serviciile secrete ale statului sunt extrem de active. Partidele și ideologiile naționaliste de obicei sunt cele care se dezvoltă. Există sentimente șovine în societate și multe ale lucruri. Există un sistem de lagăre de muncă, cum a fost Gulagul, de exemplu, în perioada sovieticăˮ, a precizat Igor Boțan.
Doctorul în istorie, Nicolae Mihai, cercetător din cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșorˮ din România, a subliniat importanța înțelegerii rolului ritualurilor din perspectiva funcției lor de coeziune socială. Nicolae Mihai menționează că rolul coeziunii sociale este foarte important, întrucât valorile individuale sunt aliniate valorilor grupului.
„Îndeosebi în secolul 19, de la formarea statelor-națiune înspre perioada noastră, prin atacarea factorului religios și a bisericii ca instituție și a monarhiei, se încerca ca toată aceasta sacralitate constituită în jurul bisericii să se transfere în jurul națiunii care este inițial noul actor istoric, iar după asta vedem în perioada regimurilor totalitare, mai ales demonstrația pertinentă este în cazul regimurilor comuniste, cum „cel mai ales fiu al poporului”, cum era în România Nicolae Ceaușescu, devine cel în jurul căruia se construiesc toate acestea atribute de sacralitate”, a comunicat Nicolae Mihai.
Doctorul în istorie a subliniat că în regimurile totalitare, spre deosebire de cele democratice, nu mai există reprezentativitate, unde națiunea își alege un Parlament, cei care veghează la buna desfășurare a legilor și a situației națiunii, ci dintr-odată „unii mai aleși sau, eventual, cel mai ales preia controlul”. „Din acel moment lucrurile se schimbă radical, deși se încearcă prin intermediul practicilor acestora festive să se lase impresia că de fapt toți cetățenii sunt de acord cu dorințele și măsurile luate de conducător, lucrurile nu sunt așa și atunci intervine foarte mult ideologia și propaganda care compensează sentimentul acesta de adeziune care ar trebui să fie unul naturalˮ, a menționat cercetătorul.
Doctorul în istorie Virgiliu Bîrlădeanu, conferențiar universitar, șeful secției Istoria Contemporană la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a menționat că apariția teatrului grecesc a fost legată nu numai de aspectual estetic, dar este indispensabil legată de credințe, de ritual, de ierarhie, de statut social și chiar de relațiile de putere. În această ordine de idei, Virgiliu Bîrlădeanu a spus că practicile festive din perioada contemporană se desfășoară după aceleași legi ale practicilor teatralizate antice, iar miza regimurilor totalitare este controlul maselor. „Cum s-au desfășurat acelea acțiuni, cum s-au pus în funcție mecanismele, le vedem pe exemplul regimurilor totalitare din secolul 20, nazist și stalinist, în primul rând prin propagandă, prin îndoctrinarea și represiunea-frică. Propaganda în toată ecuația data joacă un rol fundamental. Într-o societate care este tratată în acest fel nu există altă informație decât cea care este intrată pe filiera propagandisticăˮ, a comunicat doctorul în istorie.
Virgiliu Bîrlădeanu a menționat că în perioada sovietică instrumentul de practici festive a fost folosit masiv pentru a îndoctrina, pentru a pune sub control opinia publică. Bolșevicii au preferat să organizeze chiar din primii ani acțiuni în masă care să întruchipeze susținerea acestor mase a politicii implementate de către liderii bolșevici. Doctorul în istorie a exemplificat că aniversările revoluției erau niște repere în calendarul oficial instituit după revoluție, aniversările și jubileele legate de marele personalități ai ideologiei marxist-leniniste la fel erau celebrate cu mare fast. Mai mult decât atât, intervin acele manifestări stradale bine regizate în care apare și mitul dușmanului malefic, capitalismul-imperialismul mondial.
Dezbaterea publică la tema „Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare”, este ediția a 37-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.