Pozițiile de start ale formațiunilor de orientare unionistă, fiecare în parte și eventualele relații cu vecinii de eșichier politic, în viitoarele alegeri parlamentare, au fost exprimate la dezbaterile publice cu tema: „Poziția de start a formațiunilor politice și potențialilor candidați independenți pe platformă unionistă în prag de an electoral”, ediția a 82-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), a declarat că segmentul unionist este foarte important, mai cu seamă că dimensiunile acestui segment sunt în creștere. „Avem un segment pronunțat unionist, pentru noi este important ca cetățeanul cu viziuni unioniste să fie siguri că în alegeri acest segment nu va fi dispersat. Asemenea discuții sunt necesare pentru a vedea exact care sunt percepțiile liderilor acestor partide, ce pot propune cetățenilor ca până la urmă acesta să nu fie dezamăgit, pentru că sistemul mixt, în partea lui uninominală, este cel care, trebuie să recunoaștem, pulverizează și aruncă la lada cu gunoi cea mai mare parte a voturilor. Se poate întâmpla ca un candidat ce a obținut 25% de voturi să reprezinte o circumscripție în Parlament, iar 75% din voturi să fie aruncate la gunoi”, a spus Igor Boțan.
În același context, Vitalia Pavlicenco, președinta Partidului Național Liberal;
a menționat că acum câțiva ani platforma unionistă nu prea era luată în considerare, iar PNL a reușit pe parcursul mai multor ani să instituționalizeze curentul unionist în mod legal, astfel, acest segment s-a impus, a crescut și a ajuns în atenția analiștilor ca o opțiune politica în rândul cetățenilor. Lidera PNL a precizat că dezamăgirea creată în rândul cetățenilor din 2009 până în prezent a condus la o polarizare a societății. În această perioadă, sprijinul cetățenilor pentru vectorul european a scăzut în procentaj, cel în favoarea vectorului euroasiatic persistă, iar sprijinul pentru vectorul unionist ar putea în timp să-l egaleze pe cel pro-european.
„Din 2007 până acum am putea spune că unioniștii au obținut mai mult curaj să-și expună public opțiunea și susținerea pentru acest segment din partea cetățenilor, la rândul său, a crescut”, a afirmat Vitalia Pavlicenco. Ea a exprimat deschiderea PNL de a purta un dialog cu orice partid unionist și pro-european, în timp ce entitățile desprinse din PL trebuie să se gândească, dacă pot reveni la o discuție.
Vasile Costiuc, președintele Partidului Democrația Acasă, a notat că partidele unioniste prin definiție sunt pro-europene, pentru că Unirea cu România înseamnă integrarea în UE, însă partidele pro-europene în ultimii ani au fost mai puțin europene și au jucat un rol important în scăderea încrederii populației în vectorul european. „Acest sistem mixt de vot, din start, pune într-o poziție de inferioritate partidele unioniste. Pentru că într-o circumscripție, nu sunt sigur, care partid sau candidat va avea de câștigat dacă va vorbi deschis despre apropierea cu România, și totodată știm foarte bine că concurenții pe care îi avem au la îndemână factor administrativ, mediatic, financiar. Dacă nu se va introduce turul doi, la alegeri, este foarte mica șansa să avem deputați aleși din circumscripții, chiar dacă s-ar crea un bloc unionist”, a notat Vasile Costiuc.
La rândul său, Valeriu Saharneanu, membru al Biroului Politic al Partidului Liberal Reformator, a subliniat că formațiunea pe care o reprezintă își dă seama de miza viitoarelor alegeri și potențialul partidelor de la putere care fac jocul politic real. „Nu am insista atât de mult pe definirea unionismului, să-l contrapunem europenismului, pentru că trebuie să avem o viziune pragmatică și să ne dăm seama că miza alegerilor este statul oligarhic în componența de azi și transferul puterii și după alegerile din 2018 tot acelorași actori. Aici mă refer la Partidul Democrat, care face tot posibilul să fraudeze alegerile. Startul campaniei pentru alegerile din 2018 a fost dat în martie anul curent, când PDM a lansat propunerea cu sistemul electoral mixt și lucrează împreună cu președintele Dodon ca să poată trece peste pragul electoral și să aibă o majoritate constituțională absolută”, a precizat Valeriu Saharneanu.
Politicianul a adăugat că PLR își dă seama clar că segmentul unionist nu poate avea succes de unul singur, iar ca să aibă câștig de cauză trebuie să facă bloc comun cu cel pro-european și să nu dea pe mâna oponenților valoarea pro-europenismului.
„PLR a participat la guvernare și nu am avut alte ghidaje decât să legalizăm integrarea în Uniunea Europeană. Acest lucru s-a realizat prin semnarea Acordului de Asociere - unica valoare juridică ce leagă Republica Moldova de Uniunea Europeană. Europenismul și unionismul merg mână în mână și ar putea să se ajute reciproc. Aceste opțiuni și forțe sunt aliate și trebuie folosite, altfel, am respinge un aliat ca Uniunea Europeană. Trebuie de asemenea să ne dăm bine seama că dacă ne dorim Unirea cu România, trebuie să mergem pe promovarea europenismului și nu să ne divizăm. Crearea unei platforme este miza pe care unioniștii ar trebui să o întărească și ulterior să facem alianțe cu europeniștii”, a mai spus Valeriu Saharneanu.
Ana Guțu, prim-vicepreședintă a Partidului Unității Naționale, a menționat că în sfârșit pilonul unionist este luat în seamă, pentru că acum doi ani, pe lângă cele două opțiuni: integrarea în Uniunea Europeană și în cea euroasiatică, vectorul unionist era ignorat. Aceasta a menționat că Partidul Unității Naționale este împotriva sistemului de vot mixt pentru că acesta este împotriva unioniștilor, deoarece unioniștii nu sunt amplasați compact pe teritoriul țării și era mult mai avantajos sistemul de vot proporțional. „Este important ca în viitorul Parlament să se regăsească un grup confortabil al unioniștilor, care să guverneze într-o posibilă coaliție de guvernare”, a notat Ana Guțu. Potrivit ei, rezultatul alegerilor din 2018 pentru unioniști depinde foarte mult de cetățenii care vor da vot de încredere fie unui partid unionist, fie candidatului din circumscripție. Ea au precizat că liderii formațiunii pledează pentru dialog în perioada pre-electorală și post electorală pentru constituirea viitoarelor alianțe în circumscripții.
Octavian Țîcu, istoric, Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, a spus că este regretabil că mișcarea unionistă nu exploatează pe deplin dimensiunea istorică pentru a-și susține discursul și platforma unionistă. Acesta a notat că ideea Unirii cu România are nevoie de mai mulți pași până la realizare, inclusiv prin deputați sau blocuri politice care ar fi în ipostaza de a decide acest pas. De asemenea, este absolut evident, că o coaliție a forțelor unioniste cu cele pro-europene ar scoate stigmatul pus pe unioniști, precum că „fac jocul lui Plahotniuc”, în contextul în care multe acțiuni ale organizațiilor sau partidelor create pe acest eșantion sunt suspectate că ar fi în cârdășie cu actuala guvernare.
Dezbaterile publice „Poziția de start a formațiunilor politice și potențialilor candidați independenți pe platformă unionistă în prag de an electoral”, constituie ediția a 82-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
Următoarea dezbatere cu genericul „Poziția de start a partidelor și potențialilor candidați independenți în prag de an electoral” este planificată pentru luni, 27 noiembrie, cu începere de la ora 14.00, în sala de conferințe a Agenției IPN și va întruni reprezentanți dimensiunii euroasiatice a eșichierului politic.
