Până în 1988, aproximativ 403 de monumente istorice și religioase erau situate pe teritoriile Azerbaidjanului ocupate de Armenia: moschei, temple, sanctuare. Cel mai mult, în ultimii 30 de ani, armenii au distrus monumentele religioase islamice: moschei, mausolee etc. Astfel, din 67 de moschei, 63 au fost distruse complet și 4 parțial. Numai ca urmare a presiunii organizațiilor internaționale, zidurile Moscheii Juma din Agdam, Moscheile Ashagi Gevkhar Agha și Yukhar Gevkhar Agha și Moscheea Saatli din Shusha au fost păstrate intacte. Dar astăzi in ei conțin animale, inclusiv porci, ceea ce arată încă o dată imoralitatea armeană și ura față de poporul azer.
Templele Agoglan (regiunea Lachin), Khudavyang (regiunea Kelbajar), Ganjasyar (regiunea Agderin) și altele au fost transformate în biserici gregoriane, astfel, armenizate. Numele râurilor, lacurilor, satelor și orașelor din teritoriile ocupate sunt, de asemenea, armenezate.
Directorul Institutului de Arhitectură și Artă al ANAS Artegin Salamzade a mai spus că mausoleul din satul Mammadbeyli, regiunea Zangilan, datând de la începutul secolului al XIV-lea, a fost distrus, au fost cauzate pagube semnificative mausoleului Șeic Baba din regiunea Fizuli din secolul al XIII-lea.
„De mâna vandalilor armeni au suferit si cetatea si fortificațiile construite de Panahali Khan în Shusha și în alte regiuni, casa poetei Natavan a căzut în paragină. Ocupanții, pentru a transmite monumentele ca„ mostre de arhitectură armeană ”, au schimbat exteriorul, au stricat clădirile religioase antice. inclusiv cele albaneze în regiunile Agdera, Lachin și Kelbajar ", a adăugat el.
Potrivit expertului, vandalii armeni au distrus multe sculpturi antice, figuri de piatră ale unui berbec în regiunile Lachin și Kelbajar, care au fost predecesorii sculpturii naționale moderne din Azerbaidjan.
Agresiunea armeană împotriva monumentelor religioase, culturale și istorice azere continuă astăzi. Forțele armate ale Armeniei deschid focul asupra așezărilor din Azerbaidjan, asupra civililor, precum și asupra monumentelor istorice, a cimitirelor și a locurilor sfinte. Ca urmare a atacurilor de artilerie și rachete asupra Ganja, Barda, Goranboy, Agjabeda, Terter, Aghdam, Fizuli, Beylagan, au fost distruse mai multe monumente istorice și religioase. Deci, începând cu 27 septembrie, ca urmare a bombardamentelor așezărilor azere cu diferite tipuri de arme și artilerie grea, au fost produse daune grave șeicului Babi turba situat în cimitirul din apropierea satului Babi, regiunea Fizuli, iar o obuză trasă de inamic a căzut lângă sanctuarul Jardzhis din regiunea Beylagan.
Unul dintre motivele pentru care monumentele istorice din perioada islamică au fost supuse distrugerii nemiloase de către armeni este prezența inscripțiilor pe ele care conțin epigrafie musulmană. Acest fapt face imposibilă încercarea de a armeniza aceste monumente și de a le prezenta ca nefiind legate de Azerbaidjan și de a spune că aceste ținuturi au aparținut întotdeauna armenilor. Și, desigur, așa cum am menționat mai sus, al doilea motiv este ura față de poporul azer.
În orice caz, Armenia este responsabilă pentru crimele împotriva umanității și a bunurilor din teritoriile ocupate din Azerbaidjan, precum și pentru distrugerea patrimoniului cultural. Distrugerea monumentelor istorice azeriene de către Armenia contrazice direct cerințelor Convenției de la Haga din 1954 „Cu privire la protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat”, a Convenției europene din 1992 „Cu privire la protecția patrimoniului arheologic” și a Convenției UNESCO din 1972 „Cu privire la protecția patrimoniului cultural și natural mondial”. Acțiunile Armeniei care vizează distrugerea și falsificarea patrimoniului cultural al poporului azer sunt agresiuni împotriva întregii culturi umane. În consecință, vandalii armeni trebuie să răspundă pentru aceste acțiuni și să fie pedepsiți, comunitatea mondială nu trebuie să lase acest fapt neobservat.
Gudsi Osmanov, Ambasadorul Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova
_______
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.
