logo

Populaţia unei localităţi de pe malul Prutului cere semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră


https://www.ipn.md/index.php/ro/populatia-unei-localitati-de-pe-malul-prutului-cere-semnarea-conventiei-7965_970480.html

Locuitorii din Costuleni, sat din raionul Ungheni situat pe malul Prutului, cere guvernării să semneze necondiţionat şi cât mai urgent Convenţia privind micul trafic la frontieră. Cerinţa se conţine în Rezoluţia mitingului organizat în localitate de către Mişcarea „Acţiunea Europeană” (MAE) întru susţinerea semnării documentului în cauză cu România. Rezoluţia a fost mediatizată în cadrul unei conferinţe de presă organizată miercuri, 9 iulie, de MAE, transmite Info-Prim Neo. Potrivit preşedintelui MAE, Anatol Petrencu, propunerea din anul trecut a României de a semna Convenţia privind micul trafic de frontieră este un test pentru guvernarea comunistă de la Chişinău, care l-a picat, cu toate că mereu se pronunţă pentru integrarea europeană. Or, statele europene nu mai ştiu ce înseamnă frontieră şi demult au renunţat la sârma ghimpată, considerând că un drept al cetăţenilor este libera circulaţie. Convenţia permite locuitorilor ambelor ţări, domiciliaţi în zona de 50 km de la frontieră, să se deplaseze liber pe teritoriul celuilalt stat. Dacă guvernarea comunistă ar fi dorit semnarea acestui acord, nu ar fi pus condiţia semnării Tratatului politic de bază dintre România şi R. Moldova, dat fiind faptul că România a recunoscut prima independenţa R. Moldova în hotarele existente, spune preşedintele MAE. Anatol Petrencu este sigur că intenţia Chişinăului de a impune României condiţii survine din dorinţa de a o umili, precum şi de a tergiversa, sau chiar a nega, semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră. Sursa citată spune că, după ce mai multe formaţiuni politice au eşuat în încercarea de a impune guvernarea să semneze această convenţie, populaţia din zona de frontieră a decis să-şi spună punctul de vedere la acest subiect mult prea durut pentru ea. Circa 150 de locuitori din s. Costuleni au participat la mitingul organizat chiar în ziua deportărilor în masă a populaţiei, aplicate de comuniştii sovietici, pentru semnarea necondiţionată a convenţiei. În Rezoluţia mitingului se spune că „actuala guvernare condiţionează semnarea convenţiei printr-o condiţie cu conotaţii politice, care nu are nimic în comun cu documentul cu aspect umanitar”. Totodată, locuitorii susţin că pentru a camufla nedorinţa conducerii statului de a semna documentul în cauză, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAIE) afirmă că va cere Guvernului României ca întreg teritoriul R. Moldova, inclusiv din partea stângă a Nistrului, să fie declarat zonă de frontieră. „Capii de la MAIE ştiu că această chestiune este o prerogativă a Comisiei Europene, însă recurg la diferite tertipuri bolşevice în încercarea de a induce în eroare opinia publică. Forţelor comuniste, antinaţionale şi antiumane, care se află la putere de aproape un deceniu, le este frică că moldovenii, mergând peste hotare în ţări democratice, vor înţelege prin comparaţie în ce fel de stat îşi duc existenţa şi nu-i vor mai susţine pe comunişti la viitoarele alegeri”, se spune în rezoluţia ţăranilor din Costuleni. Membrul MAE, consilierul raional din Ungheni, Corneliu Prepeliţă, a comunicat jurnaliştilor că, după adoptarea unor decizii în favoarea oamenilor, consiliul, dar în special aleşii locali din partea formaţiunilor democratice, sunt ameninţaţi şi purtaţi prin instanţe de judecată. Un exemplu poate servi decizia privind scoaterea sârmei ghimpate de pe Prut. Curtea de Apel din Bălţi a impus consiliul să se dezică de ea. Decizia instanţei va fi, totuşi, contestată în instanţele europene. Un alt exemplu este decizia consiliului raional privind semnarea necondiţionată a Convenţiei privind micul trafic la frontieră. În ambele cazuri s-a implicat Direcţia Control Administrativ, care intimidează aleşii locali, cerând abrogarea deciziilor ce nu sunt pe placul guvernării comuniste. MAE intenţionează să organizeze mai multe mitinguri în localităţile riverane, dar şi la Chişinău, pentru a cere guvernării semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră.