Sputnik sau AstraZeneca? Alegerea e adesea una geopolitică, alimentată intens de campanii globale de promovare sau, ar zice unii, propagandă. Cursa vaccinului scoate în evidență marile rivalități și pune la grea încercare fragilele parteneriate internaționale. În al treilea episod al podcastului „Asta-i situația!”, realizat de echipa sic!, Eugen Muravschi și Victoria Coroban au discutat cum anume a afectat pandemia relațiile internaționale, îndeosebi în Europa de Est, cu Sorin Ioniță, președintele think-tankului Expert-Forum de la București, și Dorina Baltag, doctoră în științe politice, specializată în diplomația UE la Institutul pentru Diplomație și Guvernanță Internațională din Londra, transmite IPN.
În podcast se menționează că Rusia și-a promovat intens vaccinul Sputnik V, inclusiv prin falsuri și dezinformări care au discreditat vaccinurile occidentale. Efectul secundar e că a scăzut încrederea oamenilor în toate serurile, inclusiv Sputnik V, chiar și în interiorul Rusiei. Uniunea Europeană s-a mișcat mai încet și a mai dat-o în bară uneori, spre exemplu în negocierile cu AstraZeneca, dar în schimb a asigurat cu vaccin și țările mai sărace ca România, care nu și-ar fi permis să concureze pe piața liberă cu state mai bogate precum Germania.
China, ca și Rusia, încearcă să profite de breșele din interiorul și din vecinătatea UE, oferind unor state ca Ungaria sau Serbia vaccinuri încă neaprobate la nivel european, ceea ce întărește poziția Beijingului în regiune, dar e util și ca propagandă internă acasă. Victoria lui Joe Biden la prezidențialele din SUA înseamnă că Washingtonul nu se mai retrage din Organizația Mondială a Sănătății, ceea ce dorea Donald Trump și ar fi oferit Chinei oportunitatea să-și sporească influența.
Dorina Baltag de la Institutul pentru Diplomație și Guvernanță Internațională din Londra spune că Rusia încearcă să submineze eforturile comune anti-Covid ale UE, unde solidaritatea și unitatea rămân o temă sensibilă. În această privință, Rusia nu e singură. „Acum faptul că și China a oferit Ungariei vaccinuri vorbește deja despre concurența între Rusia și China pentru cine va deține o putere mai mare, în care părți ale lumii, iar UE, fiind a treia mare piață economică, este importantă atât pentru China, cât și pentru Rusia”, afirmă Dorina Baltag.
„Propaganda de la Roma, de la Belgrad, de la Ungheni, săracii de ei cu poza aia, joacă foarte bine în narativa asta a Partidului Comunist Chinez către poporul chinez: iată ce indispensabili suntem noi pe glob, dacă nu eram noi – mureau ăia de Covid acolo, noroc că le-am dat noi măști”, zice Ioniță.
Uniunea Europeană nu are probleme doar în Est, cu Rusia și China, dar și în Vest, unde s-a pomenit într-o situație de rivalitate cu fosta membră Marea Britanie. Londra a negociat un contract mai dur de livrare a vaccinurilor cu AstraZeneca, iar compania s-a văzut nevoită să reducă livrările către UE. Viteza campaniei de imunizare în Marea Britanie e citată de eurosceptici drept un beneficiu al Brexitului. În consecință, încetineala UE trezește nemulțumiri și pe interior.
Atât Sorin Ioniță, cât și Dorina Baltag spun însă politica de sănătate în UE nu este una centralizată la Bruxelles, ci rămâne la discreția guvernelor naționale. „Politica de sănătate este o politică națională. Noi, România, dacă vroiam să facem ca britanicii, nu ne dădea Comisia peste degete. Numai că noi nu avem nici Oxford, nici Cambridge, nici sistemul lor de sănătate, nici NHS-ul, nici tradiția lor de cercetare microbiologică. N-o avem, noi avem Institutul Cantacuzino care stă cu lacătul pe ușă și crește buruiană în curte, aici în mijlocul Bucureștiului”, spune Ioniță.
UE a avut ocazia să preia inițiativa și datorită izolaționismului american sub Donald Trump. Fostul președinte de la Casa Albă vrea chiar să retragă SUA din OMS pe motiv că organizația ar fi fost acaparată de chinezi.
„S-a terminat chestia aia cu Trump că se retrage. Nu se mai retrage. Pentru că dacă se retrăgeau Statele Unite din OMS, golul creat, inclusiv bugetar, era imediat umplut de China și atunci asta era în interesul nostru? Ca China să domine și mai tare instituțiile Națiunilor Unite? De asta plîngea de fapt și Trump, da? Că e prea dominată, că e confiscată de chinezi, că face jocul Chinei. Nu era adevărat, dar dacă tu te retragi, Statele Unite, care le asigură un sfert din buget – ce urma să se întâmple după aia? Joe Biden a pus stop la chestia asta, deci lucrurile sunt OK acuma”, afirmă Sorin Ioniță.
Moldova, ca întotdeauna, e prinsă în mijlocul competiției dintre Vest și Est, competiție care doar s-a intensificat pe timpul pandemiei și implică, de fapt, patru mari actori internaționali: UE, Rusia, China și SUA. „Moldova clar are nevoie de ajutor, iar ajutorul onest nu poate să vină decât dinspre Vest, din partea Uniunii Europene, a OMS și a programului Global de vaccinare, de cooperare internațională standard pe care am avut-o și pe care acuma unii ca Dodon și ai lui propagandiștii... știi când spun globalizare e așa ca un termen de ocară sau nu știu cum, ăștia mondialiștii, globalizarea. E vorba de vechea cooperare internațională după reguli, nu e altceva. Și acum ei se chinuie să îi dea un nume prost. Cine pierde din asta? E clar cine pierde în Moldova – pierde tot poporul”, afirmă Sorin Ioniță.
Iar rezultatele se văd în practică: în timp ce Institutul Gamaleya lucrează împreună cu cei de la AstraZeneca asupra unui vaccin combinat, unii medici din Moldova spun că refuză vaccinul occidental și preferă să aștepte Sputnikul rusesc.
Podcastul integral poate fi ascultat online. Proiectul este finanțat din sursele grantului oferit de Fundația Soros Moldova din Fondul de Rezervă „Phase II COVID-19 response” pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea răspândirii coronavirusului de tip nou.
