Deșeurile mari precum mobila uzată, dar și deșeurile electrice și electrocasnice se aruncă pe întreg teritoriul țării, neautorizat. Asta, pentru că nu există un loc specializat în acest sens, desemnat de Autoritățile Publice Locale (APL). Autoritățile centrale văd o soluție în redarea unei noi vieți mobilei uzate sau donarea acesteia. Deșeurile electrice și electronice, având un caracter mai specific, sunt tratate cu ceva mai multă atenție. Chiar dacă există mici inițiative de colectare și sortare a acestor tipuri de deșeuri, munca lor se bazează doar pe entuziasm și pe încercarea de a păstra un mediu ambiant mai curat, fără a fi susținute de autorități. IPN a încercat să afle unde putem arunca deșeurile voluminoase, așa încât să fim siguri că o facem autorizat și că nu poluăm aerul.
---
Paturile se aruncă oriunde, neautorizat
Ina Coșeru, președinta Centrului Național de Mediu (CNM), susține că autoritățile locale nu oferă actualmente o soluție pentru deșeurile voluminoase. Nu există poligoane pentru colectarea acestor deșeuri. Acestea sunt aruncate la nimereală unde cade: la groapa de gunoi, la platformele de colectare a gunoiului sau într-un alt loc neautorizat. „De exemplu, paturile se aruncă oriunde, neautorizat. Pe tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în Chișinău”. În țările Uniunii Europene, asigură președinta CNM, toate deșeurile voluminoase sunt colectate pe o platformă specializată, autorizată, cunoscută de toată populația și care este alocată de APL. Actualmente, nu există nicăieri această practică, nici chiar în Chișinău.
Conform legii, APL-urile trebuie să organizeze sistemul de gestionare a deșeurilor în așa mod ca acestea să fie colectate separat, o bună parte din ele să poată fi reciclate, compostate, iar la groapa de cunoi să meargă, ca în Germania, doar 3% din 100%, declară Ina Coșeru. APL-ul trebuie să organizeze platforme separate de colectare a deșeurilor foarte clare pentru populație și mecanisme de constrângere în cazul încălcărilor. Gunoiul să se arunce doar la platformă și doar colectat separat. Tot APL-ul trebuie să vină în suportul agenților economici pentru a aloca spații, dacă există responsabilitatea extinsă a producătorului. APL-urile trebuie să informeze populația despre și dacă aceste platforme există.
„În UE există platforme speciale create și gestionate de APL, unde poți arunca anumite tipuri de deșeuri, inclusiv cele voluminoase la o anumită distanță de oraș, de care cunosc oamenii. La platforma din localitate trebuie să fie dus doar deșeul menajer, reciclabil și biodegradabil, asta și prevede noul regulament de salubrizare a Chișinăului. Într-un tomberon sunt puse toate reciclabilele și mai departe ele sunt duse aparte la linia de sortare”, a mai spus Ina Coșeru. Potrivit ei, Legea privind deșeurile, care reglementează inclusiv deșeurile voluminoase, nu se aplică.
Micile inițiative, bazate pe entuziasm
În Republica Moldova, în special la Chișinău, există mai multe organizații, de regulă neguvernamentale, care colectează deșeurile electrice și electrocasnice. Reprezentanții acestor inițiative pot să ofere un spațiu unde pot fi aduse deșeurile mari sau chiar să vină să le ia de acasă contra unei sume simbolice. Sergiu Guzun, președintele Asociației Planeta Verde Moldova care coordonează e-Reciclare, se ocupă cu colectarea electrocasnicelor mari care ulterior sunt predate companiilor care le transportă peste hotare, în țările europene, pentru reciclare. Acțiunea e-Reciclare are o istorie din anul 2015, inițial fiind un parteneriat cu Primăria municipiului Chișinău. Ulterior însă, inițiativa a fost preluată de Sergiu Guzun, care a decis că ar fi bine să facă un prim pas către consumator și să se meargă la domiciliul acestora pentru a colecta tehnica uzată. Sergiu Guzun susține că serviciul este gratis, doar că unele persoane pot să achite anumite sume drept „mulțumire”. Serviciul este valabil și în raioanele țării. În medie, pe săptămână, se atestă în jur de 20 de chemări de la persoane fizice și cinci de la agenții economici.
Pentru aceasta, persoana fizică sau juridică depune o cerere pe site-ul companiei www.e-reciclare.md/, după care e telefonată pentru a se stabili ziua și ora la care deșeul poate fi ridicat. Cu persoanele juridice se încheie un contract, în urma căruia se emite un act unde sunt indicate toate echipamentele care sunt preluate, așa încât, în cazul unor verificări a autorităților responsabile, să existe dovada că ele nu au fost aruncate la gunoi. Pentru telefoane, baterii, încărcătoare, obiecte mici, e-Reciclare are un proiect de colaborare cu o companie de electronice, în cadrul căreia, în incinta magazinelor companiei sunt containere unde oamenii le pot lăsa.
Președintele Asociației Planeta Verde Moldova, relatează că, după ce sunt colectate, deșeurile electrice și electrocasnice se depozitează, iar după ce se adună o cantitate mai mare, sunt cântărite și sunt preluate de o companie. Asociația nu poate să le exporte pentru că există lacune în legislație prin care sarcina pentru colectarea acestor tipuri de deșeuri se pune pe spatele importatorilor de tehnică. „Ne putem transforma în reciclatori, sa le dezasamblăm, ceea ce ar fi mai simplu și pentru importatori. Dar pentru asta ar fi nevoie de investiții solide, bani de care nu dispunem. Legea respectivă se contrapune cu alte legi”. Inițiativa, potrivit lui Sergiu Guzun, se menține din activitatea pe care o dezvoltă, iar banii colectați acoperă cheltuielile.
Fără subvenții sau ajutor de la APL-uri
ABS Recycling Moldova este compania care procesează 40% din deșeurile din municipiul Chișinău. Irina Balica, manager ABS-Recyclyng, susține că aici poate aduce mobila sau oricare alte obiecte mari și nu doar, orice persoană, fizică sau juridică, și că acolo deșeurile vor fi primite gratuit. Pentru unele tipuri de deșeuri, cele cu valoare economică pozitivă, chiar se va da și bani. Managerul a refuzat să ne dea un exemplu de deșeuri cu valoare economică pozitivă și cele cu valoare economică negativă, deoarece compania „luptă pentru a nu achita în general pentru deșeurile pe care le colectează și reciclează”. Irina Balica mai spune că întreprinderea nu primește niciun fel de subvenții sau ajutor de la nici o autoritate publică locală pentru a continua sortarea deșeurilor municipale.
Odată aduse la întreprindere, deșeurile sunt transportat la uzina de reciclare pe categorii. „Deșeul nu reprezintă o problemă, din contra, o soluție, pentru a nu mai consuma resurse naturale. Astfel, prin sortare și reciclare putem să implementăm o economie circulară”, susține Irina Balica.
La uzina ABS-ului zilnic sunt aduse circa 500 de tone de deșeuri de la Regia Autosalubritate, dar și de la alți agenți economici responsabili. Alte deșeuri, organice sau cele care nu mai pot fi reciclate (pungi din plastic, scutece, veselă de unică folosință etc.) ajung la groapa de gunoi de la Țânțăreni. Tot la Țânțăreni merg și deșeurile medicale.
Platforme pentru colectarea separată a deșeurilor nu s-au construit din lipsa banilor
Vasile Efros, șeful Secției amenajare și salubrizare a Direcției generale locativ-comunale și amenajare (DGLCA), relatează că în Chișinău nu sunt poligoane pentru colectarea anumitor tipuri de deșeuri, inclusiv pentru cele voluminoase. Există însă un depozit, situat pe strada Calea Ghidighici, unde se duc deșeuri de construcții, dar și ocazional, deșeurile voluminoase. Nu e clar ce se întâmplă cu aceste tipuri de deșeuri mai departe, cert e că deșeurile din construcții și deșeurile uzate sunt înhumate.
Chiar dacă municipalitatea nu oferă o soluție pentru deșeurile mari, aceasta informează oamenii că nu trebuie aruncate la platforma de gunoi. „Lumea trebuie să știe că la platformele de colectare a deșeurilor se pun doar deșeurile municipale, adică cele menajere, din bucătărie. Biodeșeurile, deșeurile din construcții, cele voluminoase nu trebuie plasate la platformă”, a adăugat Vasile Efros.
Funcționarul mai spune că lucrurile se vor porni din loc în timpul următor, întrucât a fost elaborat un proiect, la comanda Băncii de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) , care prevede construcția a cinci centre de colectare pentru anumite tipuri de deșeuri, precum deșeurile din construcții, deșeuri vegetale, echipamente electrice și electronice, și deșeurile voluminoase. Acestea vor fi amplasate în cele cinci sectoare ale capitalei. Conform proiectului, fiecare persoană va putea aduce cu transportul privat sau cu unul comandat de la municipalitate, contra plată, deșeurile la acele centre. Centrele vor fi prevăzute cu puncte de colectare separată a deșeurilor, care, la rândul lor vor avea un mecanism de mărunțire. Astfel de centre de colectare nu s-au construit până acum pentru că nu au fost bani, spune Vasile Efros.
„Nu este competența Ministerului să se ocupe cu businessul”
Mobila uzată nu poate fi considerată deșeu și ea poate fi dusă la magazinele de mobilă care le restaurează și le vând mai departe. Mobila uzată poate fi dusă la țară, pentru cei care au rude acolo. Mobila uzată poate fi dezasamblată, iar piesele ei pot fi utilizate în alte scopuri sau poate fi donată. Soluțiile au fost expuse de Svetlana Bolocan, șef Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM). Potrivit ei, o mare problemă în Republica Moldova este faptul că nu există agenți economici autorizați care se interesează de sectorul deșeurilor voluminoase. „APL-urile ar trebui să gândească o metodă pentru deșeurile voluminoase, să deschidă puncte de colectare, să trezească interesul oamenilor. Nu este competența Ministerului să se ocupe cu businessul”.
Șefa Direcției consideră că astăzi moldovenii nu sunt consumatori activi și nu aruncă mobila la gunoi, cel mai des o duc la țară unde o refolosesc, o donează, o vând persoanelor mai nevoiașe sau o valorifică independent. „Încă nu suntem la mentalitatea Europei ca să folosim trei ani de zile și să le aruncăm. Ar trebui Ministerul Economiei să dezvolte acest aspect ca parte economică. Până acum acest interes nu există, poate pentru că nu sunt volume atât de mari de acest tip de deșeuri. Businessul nu se dezvoltă pe componenta deșeurilor”, a adăugat Svetlana Bolocan.
Funcționara este de părere că APL-ul trebuie să organizeze populația, agenții economici care să constituie depozite și desfășoare acțiuni de colectare și reciclare prin coordonarea organelor de mediu. De la depozitele respective aceste obiecte pot fi oferite persoanelor vulnerabile, de exemplu. Însă, consideră ea, fie că municipalitatea nu are interes, fie sunt generate puține astfel de deșeuri. Potrivit legii, producătorii și deținătorii de deșeuri își organizează propriul sistem de tratare și eliminare a deșeurilor.
Aspecte ale legislației
MADRM a precizat într-un răspuns pentru IPN că, potrivit Legii privind protecția mediului înconjurător, este interzisă și se sancționează depozitarea și împrăștierea pe sol, în afara perimetrelor admise și special amenajate a deșeurilor de producție și menajere. În același timp, conform Legii privind deșeurile, producătorii de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (inclusiv de echipamente electrice și electronice) sunt obligați să asigure etichetarea și marcarea produselor și utilizarea simbolurilor care indică faptul că produsul face obiectul unei colectări separate, fiind interzisă eliminarea acestuia. De asemenea, se interzice eliminarea finală prin depozitare a DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice) colectate separat. Deșeurile colectate separat vor fi transportate pentru reciclare la instalațiile autorizate pentru tratarea DEEE.
În condițiile în care, obiectele voluminoase inclusiv cele electrocasnice nu mai pot fi utilizate, se cataloghează ca deșeuri, indiferent de dimensiunile acestora. Legea privind deșeurile, prevede că responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor revine producătorului inițial sau altui deținător de deșeuri care au obligația să asigure efectuarea operațiunii de tratare a deșeurilor prin mijloace proprii sau prin transferarea deșeurilor în vederea efectuării acestei operațiuni unui agent, unei unități sau întreprinderi care desfășoară activități de tratare a deșeurilor, ori unei unități publice sau private de colectare a deșeurilor, cu respectarea metodelor și procedeelor ce nu poluează mediul și nu pun în pericol sănătatea populației. Producătorii și deținătorii de deșeuri își organizează sistemul propriu de tratare sau eliminare a deșeurilor, dacă acestea nu pot fi preluate de unități specializate din sistemul organizat în acest scop, fără a aduce prejudicii mediului și sănătății populației.
Ministerul mai spune că pentru colectarea și transportul deșeurilor voluminoase nu sunt necesare investiții suplimentare. Colectarea acestui tip de deșeuri se face pe baza unui program stabilit la începutul anului de către operatorul de salubrizare și care trebuie comunicat atât utilizatorilor casnici, cât și celor non-casnici. Locuitorii vor scoate deșeurile și le vor plasa în fața caselor lor sau, în cazul blocurilor de apartamente, le vor aduce la punctele de colectare a deșeurilor voluminoase, în conformitate cu programul de colectare. Operatorul de salubrizare va transporta deșeurile voluminoase colectate la aceste spații folosind mijloacele de transport existente. Dispoziții specifice privind gestionarea deșeurilor voluminoase vor fi incluse în contractul cu operatorul de salubrizare. În conformitate cu Legea privind deșeurile, autoritățile administrației publice locale sunt responsabile de elaborarea programelor locale de gestionare a deșeurilor.
În 2020 au fost eliberate 29 de autorizații de mediu pentru gestionarea deșeurilor, agenților economici.
Potrivit Poliției, în primele șase luni ale anului 2020, forțele de ordine au întocmit 901 procese verbale pentru încălcarea regulilor de asigurare a curățeniei în localitățile urbane și rurale. Procesele verbale au fost expediate Comisiilor administrative de pe lângă Primărie, care examinează cazul și aplică sancțiunea.
Sabina Rebeja, IPN