logo

Piața Marii Adunări Naționale, rezervată chiar și pentru 100 de ani


https://www.ipn.md/index.php/ro/piata-marii-adunari-nationale-rezervata-chiar-si-pentru-100-7967_1071797.html

Piața Marii Adunări Naționale este rezervată în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, pentru organizarea activităților publice, până în anul 2025. Declarații prealabile în acest sens a depus la Primăria capitalei Partidul Socialiștilor. Și Partidul Liberal a rezervat pentru o sută de ani Piața Marii Adunări Naționale, dar și Scuarul Teatrului de Operă și Balet, Scuarul Europei pentru zilele de 8, 9 și 10 mai. Autoritățile publice precizează că legislația nu prevede restricții privind termenul pentru care poate fi rezervat un anumit spațiu public pentru întruniri. Experții cred că de multe ori aceste rezervări de durată se fac din rea-voință, însă acest fapt nu trebuie să îngrădească dreptul la întruniri al cetățenilor.

PSRM a rezervat PMAN pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică în perioada anilor 2020-2025. Solicitat de IPN, deputatul socialist Vasile Bolea a declarat că declarații prealabile similare au fost depuse și pentru perioada 2014-2019. Acestea sunt depuse, în conformitate cu legislația în vigoare, care prevede că declarațiile se depun cu cel puțin cinci zile înainte de acțiunea planificată.

Într-un răspuns pentru IPN, Partidul Liberal menționează că formațiunea a rezervat, pentru o suta de ani, locul din fața bustului domnitorului Alexandru Ioan Cuza pentru data de 24 februarie, pentru a marca, tradițional, Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie 1859). De asemenea, PMAN, scuarul TNOB „Maria Bieșu”, Scuarul Europei a fost rezervat pentru zilele de 8, 9 și 10 mai, pentru organizarea manifestațiilor dedicate zilei de 9 mai – „Ziua Europei”. „Dat fiind faptul că legea nu stipulează o perioada determinată pentru care poate fi rezervat un anumit spațiu pentru întruniri, prioritate la desfășurarea întrunirii are cel care a depus primul declarația prealabilă”, se mai spune în răspunsul liberalilor.

Vasile Pascari, specialist principal la Direcția municipală social umanitară și relații interetnice, a declarat pentru IPN că autoritățile pregătesc mai multe demersuri către legiuitor pentru restricționarea termenului pentru care poate fi rezervat un anumit spațiu pentru întruniri. Organizatorii sunt obligați să anunțe Primăria despre o manifestație cu cel puțin cinci zile înainte. În cazul în care sunt mai mulți solicitanți, autoritățile organizează ședință de lucru cu aceștia.

Solicitat de IPN, Florin Gîscă, expert al asociației Promo-LEX, a menționat că mecanismul de depunere a declarației prealabile a fost introdus în lege pentru a asigura comunicarea între organizator și autoritățile publice. Astfel ca organizatorii să beneficieze de serviciile care se impun în cazul unor manifestații publice. Când declarațiile sunt depuse cu doi, cinci sau zece ani înainte, apare întrebarea referitor la buna credință a organizatorului. Și în cazul celor două formațiuni politici, elementele de bună credință dispar, pentru că probabilitatea ca un deponent să fie în viață peste o sută de ani sau o structură politică să mai existe peste câteva zeci de ani este foarte mică. Și atunci, în opinia sa, este vorba despre utilizarea abuzivă a prevederilor Legii cu privire la întruniri.

Expertul precizează că mecanismul cu privire la notificarea autorităților este bun în cazul organizatorilor de bună credință. Legea spune că prioritate pentru un spațiu sau o dată are cel care depune primul cererea prealabilă. Dacă spațiul permite, pot avea loc concomitent două manifestații, fără a se deranja reciproc. „Însă în practică acest lucru nu se întâmplă pentru că, probabil, nu există încă o cultură de a împărți și de a utiliza spațiul public din partea organizatorilor de întruniri de la noi. Și aceasta a demonstrat-o practica, de fiecare dată când am avut mai mulți deponenți de declarații prealabile, mai ales când am avut întruniri simultane. La ședințele de la Primărie aproape niciodată, dar nu-mi amintesc niciun caz în care organizatorii să fi ajuns la un consens”, a mai spus Florin Gîscă.

Expertul consideră că problema nu este atât în legislație, ci în atitudinea și rea-credința unor organizatori de întruniri publice. În opinia sa, nu poate fi limitat prin prevederi legale dreptul cetățenilor la întrunire pentru a rezolva atitudine a abuzivă a unor organizatori.