logo

Peste 60 de şefi de stat şi de guvern participă la Sommet-ul Francofoniei de la Bucureşti


https://www.ipn.md/index.php/ro/peste-60-de-sefi-de-stat-si-de-guvern-participa-la-sommet-ul-francofoniei-de-la--7965_961472.html

Peste 60 de şefi de stat şi de guvern participă la Sommet-ul Francofoniei, ceremonia de deschidere a căruia a avut loc la Bucureşti, joi, 28 septembrie. Desfăşurată pentru prima data în Europa într-o altă ţară decât Franţa, cea de-a XI-a Conferinţă a Francofoniei reuneşte în capitala României, alături de şefii de stat sau de guvern, delegaţiile naţionale ale ţărilor respective, precum şi circa 800 de ziarişti. Întrunirile celor aproximativ două mii de participanţi vor avea loc la Palatul Parlamentului în 30 de săli. În organizarea acestui eveniment sunt implicate peste 17.000 de persoane, personal de la SPP şi 3500 de angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, personal de la ambulanţe, puncte medicale amenajate în hotelurile unde vor fi cazaţi invitaţii. Conform protocolului, şefii de stat şi de guvern vor fi cazaţi în hoteluri de 5 stele pe cheltuiala statului român, suma totala pentru cazare şi masa fiind estimată la 350.000 de euro. Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului, la Reuniune participă spicherul Marian Lupu, care va susţine un discurs, şi deputatul Ion Varta. Presa românească scrie că o absenţă, neanunţată şi surprinzătoare, este cea a preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin. Şeful diplomaţiei române, Mihai Răzvan Ungureanu, a refuzat să comenteze motivele absenţei omologului său moldovean, afirmând că nu poate vorbi în numele delegaţiei moldovene. Anterior, Florent Parmentier, co-directorul Asociaţiei Moldovei din Franţa a declarat că găzduirea Sommet-ului Francofoniei la Bucureşti este, fără îndoială, un mare succes pentru România. Găzduirea Sommet-ului Francofoniei în 2012 la Chişinău ar putea fi un progres considerabil pentru parcursul european al R. Moldova, cu condiţia că ea va deschide perspective noi pentru dezvoltarea francofoniei în regiune, susţine sursa citată. Primele iniţiative legate de înfiinţarea unei comunităţi internaţionale a francofoniei s-au înregistrat în anii 60-70. Agenţia de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), cu sediul la Paris, a fost prima instituţie de cooperare între ţările francofone, fiind înfiinţată la 20 martie 1970, dată care a şi fost instituită drept Ziua Internaţională a Francofoniei. Sub egida acestei Agenţii s-au organizat toate Conferinţele şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor având în comun utilizarea limbii franceze. Actualul nume al comunităţii francofoniei - Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF) - a fost adoptat la a XII-a sesiune a Conferinţei Ministeriale, desfăşurată la Bucureşti, în 1998. Din OIF fac parte 53 de state, alte zece având statut de observator.