Angajarea personalului medical din rândurile lucrătorilor poliției în instituțiile de tip închis crește riscul situațiilor de dublă loialitate și, respectiv, protejarea insuficientă a drepturilor deținuților. Lucrătorii medicali trebuie să fie independenți față de administrația locurilor de deținere, a remarcat Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în contextul prezentării rezultatelor raportului elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.
Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că atunci când personalul medical din rândurile angajațiilor poliției trebuie să ia o decizie de documentare deseori o fac în detrimentul pacientului. Medici sunt loiali administrației penitenciare care ar putea avea probleme în caz de identificare a leziunilor corporale în urma examinării deținuților. Svetlana Doltu a remarcat în acest context că recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii adresată Moldovei ultimile 15 ani se referă la asigurarea independenței și transferului responsabilității pentru sănătatea deținuților către Ministerul Sănătății.
Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a că numărul cazurilor de tortură în instituțiile de tip închis s-a diminuat, dar există situații la nivel legislativ sau la nivel de comunicare între instituții care pot duce la astfel de cazuri.
Vanu Jereghi s-a referit și la un caz particular consemnat la Spitalul Clinic de Psihiatrie. Ministerul Sănătății a refuzat să ofere Institutului pentru Drepturile Omului accesul pentru a evalua situația pacienților din această instituție, dar monitorizarea s-a făcut în cadrul unei comisii a avocatului poporului. „Într-un salon am depistat o persoană cu leziuni multiple de tortură. Omul nu putea ridica mâinile și avea leziuni atât pe față, cât pe picoare, pe corp destul de vizibile. Imediat am depus o sesizare către Procuratură”, a precizat directorul IDOM.
Pe acest caz a fost făcută expertiza medico-legală și expertul legist a descris doar leziunile de pe fața persoanei, deși pe corp el avea mai mult de zece leziuni. Pacienții care erau în același salon au comunicat că persoana deja a fost adusă cu leziuni vizibile, după care a mai fost maltratată și de personalul sanitar.
Alexandru Cebanaș, avocat și consultant în programul de monitorizare și raportare la Institutul pentru Drepturile Omului, a precizat că pe acest caz a fost pornită o urmărire penală.
Potrivit Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Statul trebuie să asigure și să protejeze integritatea fizică și psihică a persoanelor aflate în custodia sa.
Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul Agenției de presă IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor de rezonanță de presupusă injustiție”. Agenția nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă. IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.