În Republica Moldova se atestă o situație de criză energetică, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale, constatată și recunoscută de toată lumea. Însă, pe de o parte, această situație este caracterizată de indici alarmanți și calificative și mai alarmante: „scumpiri /prețuri fără precedent”, „diminuarea semnificativă a volumului de gaze livrate”, „îndemn general la economisirea gazului consumat”, „șantaj energetic”, „stare de alertă” etc. Pe de altă parte, este afișată o atitudine optimistă a autorităților că există posibilitate pentru semnarea unui contract nou cu „Gazprom” „în condiții bune pentru Moldova”. Care din aceste două poziții exprimă starea reală a lucrurilor, în ce măsură au dreptate oponenții guvernării și pe ce se bazează optimismul autorităților – au discutat experții de la dezbaterea publică organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că actuala criză energetică s-a conturat odată cu expirarea contractului de furnizare a gazelor, pe care l-a avut „Moldovagaz” cu compania rusească „Gazprom”. O altă componentă a crizei energetice ține de prețurile de piață exorbitante la gaze, motiv din care autoritățile sunt acum în situația de a negocia un nou contract încercând să obțină un preț cât mai bun. În context, săptămâna trecută, Comisia pentru Situații Excepționale a instituit stare de alertă în domeniul energetic. Totodată, reprezentanții guvernării au cerut companiei „Gazprom” extinderea contractului de livrare a gazelor în condițiile de anul trecut, menționând că Republica Moldova nu poate plăti un preț nejustificat și nerealist.
În opinia sa, optimismul autorităților de la Chișinău s-ar explica prin cadrul legal și anume cel cu privire la aprovizionarea țării cu gaze naturale, de asemenea, fiind vorba și despre Strategia energetică 2013-2030 a Guvernului și Regulamentul privind situațiile excepționale pe piața gazelor naturale. Și chiar dacă situația este critică, Guvernul se bazează pe acest cadru legal, care prevede asigurarea accesului liber la piața gazelor naturale, asigurarea echilibrului adecvat între cerere și ofertă etc.
De asemenea, sunt prevăzute un șir de principii, inclusiv cel de transparență și de nediscriminare, care trebuie respectate în procesul de procurare și cumpărare a gazelor. Totodată, prețurile și tarifele aplicate trebuie să fie negociabile, rezultate din cererea și oferta de pe piața de gaze și reieșind din prețurile și tarifele reglementate.
Vicepreședintele Partidului Schimbării, Sergiu Tofilat, expert în securitate energetică, a menționat că Republica Moldova nu este separată de țările din vecinătate și din acest considerent, situația creată trebuie privită în context regional. Or, anul acesta prețul la gaze s-a majorat semnificativ, de câteva ori, iar creșterea prețurilor a început încă în lunile noiembrie-decembrie a anului trecut, când a început masiv procesul de vaccinare contra COVID-19. Astfel, a început redeschiderea economiilor, concomitent crescând și cererea pentru materia primă. Potrivit lui, relansarea economiilor a creat o cerere majorată, acesta fiind un factor care determină creșterea prețurilor. „Al doilea factor important este că speculanții de la burse, evident au interesul să-și majoreze profiturile și să beneficieze de această situație. Practic, au cumpărat materie primă la prețuri mici cu scopul de a le revinde peste trei, șase luni, un an, la prețuri mult mai mari. Deci, un alt doilea factor care contribuie la creșterea prețurilor sunt tranzacțiile speculative pe bursă”, explică Sergiu Tofilat.
Potrivit expertului, în ceea ce ține nemijlocit de resursele energetice sunt mai mulți factori specifici, în primul rând fiind vorba despre tranziția țărilor dezvoltate de la combustibili fosili la resurse regenerabile cu scopul de a reduce emisiile de CO2. „Și combustibilul fosil cu cele mai mici emisii nocive este gazul natural, de aceea temporar mulți au trecut de la cărbune și păcură la gaz. Acest fapt a generat creșterea cererii pentru gaz. Mai mult, și iarna, și primăvara trecută au fost mai reci, iar rezervele din depozitele subterane de gaz au fost mult mai mici. La fel, anul acesta curenții de vânt au fost sub așteptări, iar în consecință energia generată de centralele electrice eoliene în Europa a fost în cantitate mai mică”, a precizat Sergiu Tofilat.
În opinia sa, de aceste circumstanțe dorește să se folosească foarte mult cei care controlează compania rusească „Gazprom”, mai exact administrația de la Kremlin, încercând să constrângă Uniunea Europeană să certifice gazoductul Nord Stream 2 și să obțină o excepție de limitele impuse de Pachetul energetic 3. Or, acestea prevăd că un furnizor nu poate folosi mai mult de 50% din capacitățile unui gazoduct, scopul final al conducerii Rusiei fiind de a pedepsi Ucraina.
Vlad Țurcanu, analist politic, a declarat că există motive politice din cauza cărora criza nu încetează. Or, astăzi, toți beneficiarii gazului rusesc se confruntă cu o blocare a raporturilor care au durat mai bine sau mai rău în ultimele decenii. „Și, ținând cont mai ales din discursul recent al președintelui rus, Vladimir Putin, este nevoie de o tactică suplimentară și specială din partea statelor europene care depind de gazul rusesc, pentru ca să se treacă cu bine de această iarnă. Și aici este vorba și despre Republica Moldova”, a spus el.
„Practic, până și experții ruși independenți spun că „Gazprom” nu operează cu elemente comerciale, ci această companie monopolistă este folosită pentru ca Federația Rusă să-și atingă niște scopuri politice, care transcend aspectele comerciale. „Gazprom”, practic, renunță la niște profituri pe care le-ar putea obține în următoarele luni, pentru ca să suplimenteze așii pe care îi are Federația Rusă în raport cu statele europene. Care ar fi beneficiile la care se așteaptă Federația Rusă? De exemplu, ca regulatorul german sau legile UE să cedeze în fața insistențelor Federației Ruse și să accepte excepția de la regula care prevede că un furnizor de gaze poate folosi doar până la 50 la sută din capacitățile unei conducte de gaz”, notează analistul.
Potrivit lui, un alt scop al Rusiei este legat de toate procesele cu privire la energia regenerabilă pornite în UE. Or, acum, pentru ca Europa să primească gaz, trebuie să facă o înțelegere cu Federația Rusă pentru contracte de durată ceea ce ar însemna stoparea sau amânarea acestor procese pentru o perioadă nedefinită. „Rusia joacă tare, pentru că ar câștiga de pe urma acestor cedări mai mult decât ar câștiga „Gazprom” în termeni financiari, în comparație cu câștigurile politice pentru președintele rus. În ceea ce ține de Republica Moldova, pe piața informațională există foarte multe lucruri exagerate, lumea fiind isterizată în mod artificial”. Însă, spune Vlad Țurcan, în această situație, există și avantaje legate de gazoductul care vine din România și care a fost dat în exploatare. Respectiv, autoritățile de la Chișinău au posibilitatea să discute și cu partenerii din Vest și chiar dacă prețurile nu sunt mici, Republica Moldova nu va rămâne fără gaze.
Dezbaterea publică la tema „Pe ce se bazează optimismul guvernării privind criza energetică?” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.