Educația istorică este vitală pentru ca generațiile viitoare să înțeleagă trecutul, să cunoască regimul comunist așa cum a fost el, să afle despre prețul plătit de către bunici și străbunici pentru acea așa-zisă „fericire comunistă”. Educația istorică trebuie să fie strategică pentru dezvoltarea unei societăți cu adevărat deschise, a unei societăți sustenabile, cu cetățeni responsabili. Greșelile trebuie asumate. Despre acest lucru a vorbit istoricul Sergiu Musteață la o dezbatere din programul dedicat Galei Corneliu Coposu, politician român, liderul opoziției din România post-comunistă. Participanții au discutat despre similitudinile perioadei comuniste în România și Moldova, despre valoarea memoriei și educației istorice, transmite IPN.
Sergiu Musteață, dr. hab., conf. univ. la Catedra Istorie și Științe Sociale, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangăˮ, a spus că apelul la memorie este esențial, doar că și memoria este diferită. Pe de o parte, există memoria „fericirii comuniste”, care generează nostalgie și care este molipsitoare, îi face pe unii copiii născuți în post-comunism să îndrăgească comunismul din povestirile „fericite” ale părinților lor și merg pe o cale marginală fără a înțelege esența și complexitatea regimului și impactul politicilor comuniste asupra societății. „Partea cealaltă a memoriei, a memoriei victimizate, este și ea marginalizată la rândul ei, deoarece mai puțin se vorbește, anterior mai deloc nu s-a spus despre asta și acum resuscitarea memoriei în complexitatea ei este necesară prin scrierea și rescrierea istoriei”, a spus Sergiu Musteață, precizând că generația tânără nici nu prea are idee despre ceea ce s-a întâmplat în comunism și nici nu prea manifestă mare interes față de această perioadă, însă îndrăgesc curentul socialist-comunist.
Președintele executiv al Fundației „Corneliu Coposu”, Ion-Andrei Gherasim, a menționat că este foarte important că atât în România, cât și în Republica Moldova există o coloană vertebrală a unui neam, foștii deținuți politici și deportați. Ion-Andrei Gherasim face parte dintr-o familie care a suferit ani grei de pușcărie și care i-a dat ceea ce alți tineri nu au avut: posibilitatea să afle ceea a fost înainte de 1989. Și aceasta este datoria celor care cunosc adevărul – de a spune tinerilor ceea ce s-a întâmplat în „această perioadă neagră a istoriei noastreˮ. Fără istorie și fără memorie nu putem să mergem mai departe. Scopul Fundației „Corneliu Coposu” este educarea tineretului pentru principii și valori. În acest an a fost organizat concursul de eseuri cu tema: „Represiunea comunistă în România și Republica Moldova” pentru ca să sensibilizeze de o parte și alta a Prutului tinerii. Rolul tinerilor este să se asculte istoriile adevărate ale membrilor familiilor depărtate despre evenimentele istorice care s-au produs în perioada comunismului. Doar așa putem să nu lăsăm istoria și memoria noastră să piară, a menționat președintele executiv al Fundației „Corneliu Coposu”.
Scriitoarea Ana Blandiana a menționat că societatea comunistă a fost o societate extrem de închisă, aproape o societate secretă, care se baza pe acoperirea tuturor adevărurilor, de aceea crimele au fost cunoscute doar de victimele lor. „În clipa în care am hotărât, acum 30 și ceva de ani, să creăm un memorial, primul memorial din lume de altfel al victimelor comunismului într-o închisoare din România, o închisoare în care fuseseră distruse toate elitele politice, culturale, religioase, țărănești, sociale chiar, în momentul acela problema noastră a fost să distrugem secretul. Adică, înainte de a reprezenta represiunea, trebuia să o redescoperim în amănunte. Prima noastră grijă a fost să căutăm niște colaboratori, nu aveam niciun ban și ne-am dus la studenții de la istorie și am invitat să vină cu noi. Ioana Boca, care este acum directoarea memorialului (Fundaţia „Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din România), este unul dintre acești studenții de acum 30 de ani pe care i-am chemat să facă înregistrări cu foștii deținuți politici pentru a afla în ce a constat represiunea. Și abia apoi ea a putu a fi studiată, abia apoi ea a fost arătată generațiilor care nu trăiserăˮ, a menționat Ana Blandiana.
Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, a precizat că memoria se bazează pe studiu, iar studiul se bazează pe o politică anumită, pe un curriculum, și de aici avem mai multe probleme de discutat, în ce măsură copiii noștri sunt gata să înțeleagă despre represiuni, să identifice ce a fost asta, să identifice cine au fost beneficiarii, pe de o parte, și cine sunt victimele, pe de altă parte. Muzeul în aer liber dedicat victimelor represiunilor politice de la Mereni, raionul Anenii Noi, „este o carte, o invitație pentru a descoperi acel cerc al calvarului prin care au trecut victimele represiunii politice, de la începutul până la sfârșit”.
În cadrul evenimentului, membri ai familiilor de deportați și-au împărtășit experiența prin care au trecut părinții și rudele. A parvenit și solicitarea de a instala un monument la Durlești dedicat victimelor deportărilor, deoarece din Durlești au fost deportate peste 90 de familii. Tinerii au fost îndemnați să nu cadă pradă manipulării, să informeze despre adevărurile trecutului.
Gala Corneliu Coposu se va desfășura sâmbătă, începând cu ora 18.30, la Sala cu Orgă. În cadrul evenimentului vor fi premiați câștigătorii concursului de eseuri dedicat tinerilor români de pretutindeni. Se vor strânge bani pentru muzeul victimelor represiunilor politice de la Mereni. Seara va culmina cu un concert la pian și țambal susținut de artistul Cătălin Răducanu. Biletele pot fi procurate pe site-ul iTicket.
Gala Corneliu Coposu este organizată de Fundația „Corneliu Coposu”, în parteneriat cu Fundaţia Hanns Seidel, Fundația Culturala Memoria, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Agenția pentru Știință și Memorie Militară, Ambasada României în Republica Moldova, Muzeul Ororilor Comunismului în România, Primăria Mereni, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova.
