Paştile Blajinilor este sărbătoarea care îi adună pe toţi acasă

Paştile Blajinilor este sărbătoarea în care se pomenesc cei care nu mai sunt în viaţă şi sărbătoarea care îi adună pe toţi cei plecaţi la casa părintescă. Potrivit folcloristei Varvara Buzilă, de Paştilor Blajinilor oamenii se unesc. Şezând la masă unul în faţa celuilalt, reactualizează relaţiile de rudenie şi de prietenie. În mitologie blajinii erau consideraţi nişte oameni care trăiesc în lumea de dincolo şi care ne doresc binele. După ce ne-am bucurat de învierea Domnului Iisus, se cerea să le fie trimise şi lor nişte semne, ca şi ei, la rândul lor, la o distanţă de şapte zile, să sărbătorească Sfintele Paşti. Biserica spune că blajinii sunt acei oameni fericiţi, pentru care biserica se roagă întotdeauna. „Noi respectăm o cultură tradiţională agrară, iar cultul morţilor este o parte din culturile agrare, pentru că din perspectiva vechilor prezentări, morţii sunt îngropaţi în pământ, de unde iese sămânţa, cerealele, şi acest circuit al vieţii este menţinut prin intermediul morţilor”, a declarat Varvara Buzilă pentru Info-Prim Neo. În această zi cel mai important lucru este că familiile se reunesc. Vin acasă cei care lucrează sau trăiesc peste hotare, cei care învaţă, vin cei care s-au îndepărtat de casa părintească. E un moment în care se consideră că şi cei plecaţi în lumea celor drepţi aşteaptă careva semne de la cei dragi. Potrivit credinţelor, în perioada de la Sfintele Paşti până la Înălţarea Domnului Iisus Hristos porţile raiului sunt deschise, astfel acei care mor în această perioadă se crede că ajung în rai. Când merg la cimitire oamenii dau cu tămâie deasupra şi în jurul mormintelor pentru a le purifica. După rânduielile bisericeşti, urmează cele populare. De obicei toată lumea are pe morminte diferite bucate, inclusiv bucatele rituale: ouă roşii, pască, alimente calde cu aburi, pentru că se spune că aburii sunt cei pe care îi consumă morţii. În unele localităţi, conform vechilor tradiţii, după ce se împart pomenile care au stat pe morminte şi au fost ridicate în timpul serviciului divin, oamenii mai obişnuiesc să se întâlnescă la o masă mare comună în cimitir. Acest obicei face parte din imaginarul străvechi, prin care se includ în neam cei care au crescut departe, copii care nu-şi cunosc toate rudele şi alţii care au fost despărţiţi în vâltoarea vremii. Parohul Bisericii „Sfânta Treime” din Grătieşti, Victor Pleşca spune că atunci când preotul ajunge la cimitir, se ia o cruce, se bat clopotele, preotul merge şi înconjoară cu tămâie tot cimitirul, după care stropeşte cu agheasmă în interiorul acestuia, ca să fie o binecuvântare la început de slujbă de pomenire. După toate rânduielile bisericeşti, unde este posibilitatea slujitorii bisericii oficiază Sfânta Liturghie. În această sfântă zi se dau de pomană fructe, bomboane şi alte lucruri de sufletul creştinilor răposaţi. Paştile Blajinilor se sărbătoreşte nu numai în Lunea Morţilor, dar şi duminică. Credincioşii depun ofrande pe morminte, înalţă rugăciuni şi fac sacrificii la mormintele morţilor din familie. Ziua în care se sărbătoreşte Paştile Blajinilor a fost declarată liberă în anul 1990.