Cadrul legal național trebuie să fie susținut de măsuri concrete și mecanisme de implementare a lor la nivel local, astfel poate fi impulsionată participarea femeilor, minorităților etnice și persoanelor cu nevoi speciale în alegerile locale. Este una dintre opiniile exprimate în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Participarea femeilor, minorităților etnice și persoanelor cu nevoi speciale în alegerile locale”, organizată de IPN.
Șefa Direcției politici publice și legislație, Oficiul Avocatului Poporului, Svetlana Rusu spune că „toate politicile publice, cadrul legal național, atunci când se elaborează se ține cont de toate persoanele. Adică se ține cont de principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Și tocmai acest principiu și presupune o abordare bazată pe drepturile omului. Incluziunea, de altfel, reprezintă niște măsuri suplimentare pentru anumite categorii de persoane sau grupuri de persoane care sunt subreprezentate sau care întâmpină anumite bariere în realizarea drepturilor lor”. Vorbind despre alegerile locale, Svetlana Rusu constată că femeile sunt subreprezentate și acest fapt se bazează pe niște evidențe, pe niște statistici. Persoanele cu dizabilități la fel sunt subreprezentate. În acest sens, spune ea, „acțiunile statului trebuie să fie îndreptate cu măsuri afirmative sau pozitive, cum le spunem noi, și de a elabora măsuri, acțiuni suplementare pentru asigurarea ca și aceste categorii de persoane să nu rămână în urmă”, a declarat Svetalana Rusu.
Alina Andronache, expertă în politici de gen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare spune că Republica Moldova, în ultimii ani, a făcut un progres enorm în aprobarea sau în modificarea cadrului normativ și legislativ în domeniul egalității de gen. „În 2019 legea a fost reaprobată împreună cu prevederile de plasament. Adică la fiecare 10 locuri, 4 trebuie să fie de sex opus. Noi numim sistemul de cotă dublă. Pentru alegerile locale din 2019 a fost o prevedere specială, la fiecare 10 locuri, 3 să fie de sex opus, pentru că legea a fost aprobată câteva luni înainte de alegeri. Cu toate acestea, noi am avut cel mai mare număr de femei candidate și femei alese în funcție de consilieri din ultimii 16 ani. Acum, noi încă nu avem toate datele, dar datele preliminare evidențiază faptul că la capitolul de reprezentare echitabilă în consiliu, la fel, numărul de femei o să fie mult mai mare, pentru că este sistemul de cotă dublă, care impulsionează femeile în pofida barierelor și le aduce în funcție de conducere”, spune Alina Andronache.
Directorul executiv al Alianței INFONET, Victor Koroli, încearcă să explice care sunt actualmente percepțiile societății față de persoanele cu dizabilități. „Una: percepție de caritate sau percepție filantropică, adică „nu dă Doamne să ajungi ca el, ca ea”. Auzim deseori astfel de cuvinte în societate. Doi: Percepția medicală în conformitate cu care se crede că dizabilitatea este o problemă de ordine medical și de ea ar trebui să se ocupe doar medicii. Trei: Percepția socio-funcțională, ea, spre exemplu, se referă la interpreții în limbajul mimico-gestual. Dacă am fi avut mai mulți interpreți în limbajul mimico-gestual, atunci societatea ar putea să ofere mai multe soluții. Patru: Percepția care trebuie de fapt promovată, și care încă se lasă așteptată în societatea noastră, este percepția în bază de egalitate de drepturi. Deci, nu contează că este vorba de persoană în etate, persoană cu dizabilități, femeie, copil și așa mai departe, statul ar trebui să creeze condiții în așa fel ca fiecare să poată să se manifeste în mod egal. Și aici mai este mult de lucru”, a spus Victor Koroli.
Cornelia Ursu, coordonatoare programe instruiri, Asociația Obștească „Institutum Virtutes Civilis spune că progresul cu privire la promovarea egalității de gen la nivel local și a diversității a fost obținut prin măsuri „hard”, dar acest proces nu este ireversibil. În acest sens, spune Cornelia Ursu, este nevoie de a susține procesele prin măsuri „soft”.
„Pentru a menține aceste progrese, trebuie să implementăm și schimbări soft, cum ar fi: activități de educare, de informare a societății, de instruire a femeilor, precum și campanii de sensibilizare”, a spus Cornelia Ursu. Vorbind despre provocările în procesul electoral, ea menționează „lipsa de pregătire a femeilor în domeniul electoral, al discursului public, al abilităților de a menține niște dezbateri sau de a-și argumenta pozițiile. Ele nu au timp, responsabilitățile familiale le iau prea mult timp și nu găsesc timp pentru a se avânta în campanii electorale. Dar cel mai important sunt stereotipurile, care influențează și au un aspect psihologic, lipsa de încredere a lor”, spune Cornelia Ursu.
Dezbaterea publică cu genericul „Participarea femeilor, minorităților etnice și persoanelor cu nevoi speciale în alegerile locale” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Impulsionarea discuției în mass-media privind specificul tradițional al alegerilor locale și nevoia de europenizare”, susținut de către Fundația Soros Moldova.