Parlamentul a votat controversatul Cod al Audiovizualului

Codul Audiovizualului (CA) a fost votat, joi, 27 iulie, în lectură finală, fără a se ajunge la un numitor între deputaţii din toate fracţiunile şi cei independenţi. Proiectul Codului, propus Parlamentului spre examinare în lectură a doua, a provocat discuţii controversate care au durat aproape 2 ore. Proiectul conţinea aproape 170 de amendamente, unele dintre acestea fiind dezbătute pe larg de către deputaţi. Printre cele mai mari modificări faţă de proiectul aprobat în prima lectură, sunt cele care se referă la numirea şi funcţionarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), activitatea Consiliului de Observatori al Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) şi transformarea instituţiilor audiovizuale publice locale în birouri ale TRM. Astfel, potrivit Codului, membrii CCA vor fi desemnaţi de către parlament prin votul a 3/5 din deputaţi, la propunerea comisiei de profil, fiind înaintaţi de asociaţii obşteşti, asociaţii sindicale, asociaţii de patroni, culte religioase. Membrii CCA vor fi numiţi pe un termen de 6 ani, dar reînnoirea componenţei Consiliului se va efectua eşalonat: iniţial 3 candidaţi se aleg pe un termen de 6 ani, 3 - pentru 4 ani şi alţi 3 - pentru 2 ani. Majoritatea deputaţilor a respins o propunere a deputatului AMN Valeriu Cosarciuc, ca 5 membri ai CCA să fie numiţi de parlament, dintre care 2 de opoziţie, iar alţi 4 membri - de către societatea civilă cea mai reprezentativă. Victor Stepaniuc, preşedintele comisiei de profil, a declarat că este greu de stabilit reprezentativitatea societăţii civile. În context, deputatul Anatol Onceanu şi-a expus temerile că membrii CCA vor fi selectaţi din organizaţiile obediente puterii. Codul, spre deosebire de proiectul iniţial, prevede activitatea unui Consiliu de Observatori al TRM, care va fi alcătuit din 9 persoane, propuse de CCA şi aprobate de parlament. Mai mulţi deputaţi s-au pronunţat pentru procedura de alegere a membrilor CO, similară cu cea a CCA, dar nici această propunere nu a fost acceptată. Discuţii controversate a provocat şi noua prevedere care presupune ca în locul actualelor instituţii publice locale să se instituie birouri teritoriale ale TRM, care vor difuza emisiuni proprii de la 2 la 6 ore pe zi, în rest fiind retransmise emisiunile radioului şi televiziunii naţionale. Deputaţi AMN şi independenţi s-au opus acestor modificări, propunând păstrarea actualului statut al acestora, dar propunerile lor au fost respinse. Deputatul independent Valentina Cuşnir a propus amânarea votării CA, oferind societăţii civile posibilitatea de a analiza amendamentele şi a se expune asupra lor. Reprezentantul fracţiunii comuniştilor Vadim Mişin a declarat că unul din amendamente, care stipula aprobarea componenţei Consiliului Coordonator al Audiovizualului prin votul a cel puţin 3/5 din numărul total al deputaţilor, venea în contradicţie cu Legea Supremă, care prevede că asemenea decizii sunt adoptate cu votul majorităţii simple a deputaţilor. După discuţii controversate, spicherul Marian Lupu a anunţat o întrerupere, timp în care a convocat o şedinţă comună cu liderii fracţiunilor, deputatul Mişin şi preşedintele Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi Vladimir Ţurcan. Revenind după pauză, Parlamentul nu a continuat dezbaterile asupra CA, şi a audiat un raport al prim-ministrului Vasile Tarlev. După aceasta, CA a fost propus spre votare, fără a se anunţa despre rezultatul discuţiilor, şi adoptat cu voturile fracţiunilor comuniştilor, democrată şi creştin-democrată, reprezentanţii cărora au şi elaborat proiectul Codului. Acesta a fost aprobat în prima lectură la 6 aprilie curent. Reprezentanţii altor formaţiuni politice, precum şi experţi în domeniu, jurnalişti, reprezentanţi ai societăţii civile au calificat documentul, în cadrul multiplelor dezbateri la această temă, drept unul de coloratură politică, care va permite şi în continuare imixtiunea puterii în audiovizualul autohton.