Parlamentul a votat amendamentul prin care clarifică definiția „trădării de patrie” și operează modificări la Codul Penal și Contravențional în ceea ce privește infracțiunile de corupție, de mediu, militare, cibernetice și aplicarea pedepselor alternative pedepsei cu închisoarea. Modificările au fost votate în lectura a treia, finală.
Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a precizat că „trădarea de patrie” este „fapta săvârșită intenționat de către un cetățean al Republicii Moldova împotriva suveranității, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacității de apărare a Republicii Moldova, în interesul unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanților lor exprimată prin acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activități ostile securității statului”.
Potrivit deputatului Radu Marian, și până în prezent Codul Penal prevedea răspundere pentru formele de trădare de patrie, iar una din acestea era: „acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova”, dar această formulare a fost mai greu de aplicat pentru că organul de anchetă nu putea stabili cine este dușmanul care întreprinde acțiuni dușmănoase. „Important să accentuăm – Codul Penal nu va prevedea dezinformarea la „trădarea de patrie”, a subliniat parlamentarul.
Inițiativa a fost criticată de organizația pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International, care a declarat că noua definiție a „trădării de patrie” amenință libertatea de exprimare, iar definiția lărgită este vagă și deschisă abuzurilor, reprezentând o amenințare deosebită la adresa dreptului la libertatea de exprimare. Avocatul Vadim Vieru, director de program al Asociației Promo-Lex, susține că modificările la Codul Penal pe subiectul trădării de patrie trebuie regândite întrucât ar putea genera abuzuri. Potrivit juristului, modificările nu au fost consultate cu societatea civilă, iar în formula actuală pot genera interpretări eronate.
