În ultima perioadă de timp, în relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și România, pe de o parte, și dintre Republica Moldova și Rusia, pe de altă parte, s-au produs evenimente importante, după care se poate aprecia calitatea acestor relații. O analiză comparativă a relațiilor Republicii Moldova cu cele două state dintr-o perspectivă temporară, trecută prin întreaga „paletă cromatică” a acestor relații, nu doar prin prisma evenimentelor recente, au încercat să facă invitații dezbaterii publice „Paleta cromatică a relațiilor moldo-ruse și moldo-române: afinități, deosebiri, motive, procese, soluții”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a explicat că „relațiile pragmatice” dintre state sunt cele care sunt libere de tot felul de factori ideologici, istorici, sunt relații unde două sau mai multe state își urmăresc beneficiul reciproc. „Cât privește „parteneriatele strategice”, poate fi menționat Tratatul de bază semnat de Moldova și Federația Rusă, în noiembrie 2001, care prevede că relațiile dintre cele două state se bazează pe un parteneriat strategic. Acest tip de parteneriat înseamnă că cele două state, atunci când este cazul, acționează într-un mod coordonat pentru a-și asigura un fel de sinergie. „Relațiile speciale” impun existența unor factori deosebiți, cum este cel etnic, de comunitate, de limbă și altele. Relațiile speciale ar putea fi calificate cele dintre Republica Moldova și România sau relațiile dintre Azerbaidjan și Turcia, pentru care scopuri a fost creată și Organizația Statelor turcice”, a spus expertul.
„Relațiile tensionate”, spune Igor Boțan, sunt acele relații când între state apar anumite conflicte. „Moldova a avut relații tensionate cu Rusia în 2005, atunci când Moldova a fost supusă unor sancțiuni comerciale și economice. Aceste tensiuni au apărut după ce Republica Moldova a încercat, prin intermediul EUBAM, să impună controlul vamal pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. „Relațiile de vasalitate” sunt specifice pentru relațiile din Evul Mediu, dar în lexicul modern acestea nu înseamnă altceva decât relațiile de dependență politică și economică a unui stat față de alt stat”, a spus el.
Revenind la tratatul moldo-rus, semnat în 2001 și prelungit recent, expertul a remarcat că, în baza acestuia, urma ca cele două state să-și amplifice reciproc eforturile. „Dar acest lucru nu s-a întâmplat pentru că, în 2002, președintele de atunci Vladimir Voronin, a declarat public, după ce l-a rugat pe omologul său Vladimir Putin să-l retragă din Republica Moldova pe Smirnov, că „dacă un partener strategic al Republicii Moldova nu dorește să o ajute să-și rezolve problemele, în primul rând, problema transnistreană, atunci Republica Moldova va căuta alt partener strategic”. Acest lucru a fost spus înainte de semnarea decretului din 1 noiembrie 2002, când Moldova oficial și-a început parcursul de integrare europeană”, a spus Igor Boțan.
Potrivit lui, relațiile Moldovei cu Rusia și cu România contează mult, deoarece teritoriul Republicii Moldova – Basarabia, a fost contestată, pe de o parte, de URSS după marea unire din martie 1918. „Ulterior, URSS, după semnarea pactului Ribentrop-Molotov, așa cum își revendica acest teritoriu, ca și cum și l-a luat înapoi. Cetățenii Republici Moldova vorbesc română, sunt etnici români, diferența dintre cele două state este că au trăit în sisteme politice care sunt asemănătoare, dar, totuși, au fost diferite, de aici apare și tendința de a caracteriza relațiile cu România ca fiind special”, a spus Igor Boțan.
Mark Mazureanu, specialist în politici comparate și relații internaționale, consideră că statele, în realitate, nici la nivel intern, nici la nivel internațional nu acționează separat. În opinia sa, un stat deține o multitudine de niveluri, de actori, de interese, toate cristalizându-se la anumiți poli de interese. „De aceea, atunci când se vorbește despre interese și interacțiunea dintre state, trebuie considerate nivele de interese, și atunci nu mai este vorba despre interacțiunea Moldova-România sau Moldova-Rusia, dar între Moldove, Rusii, Românii, la plural”, a spus expertul.
„Asta, pentru că avem nivele economice, interese etno-culturale, istorice etc. Aici sunt diferite clase și grupuri care văd realitatea foarte antagonist și nu neapărat se cristalizează un fel de interes unitar al Moldovei, României sau Rusiei”, a adăugat Mark Mazureanu.
Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, susține că, în Moldova, rolul factorului subiectiv, adică apartenența politică și preferințele politice a jucat un rol determinant, pentru că politica externă a Republicii Moldova deseori a fost pe filiera est-vest, deseori s-a canalizat pe un conflict cu suma zero. „În sensul că, îmbunătățirea relațiilor pe o direcție a condus spre înrăutățirea relațiilor în altă direcție și acest fapt poate fi demonstrat prin evoluția politicii externe a Republici Moldova în perioada post-independență. „Pe de o parte, ultimele evenimente marchează relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă prin faptul că problema gazelor naturale a devenit una nu atât la nivel de politici guvernamentale, dar a politicii de stat. Pe de altă parte, multipla asistență din partea Românei, în special după ce s-a produs alternanța la guvernare în Moldova, este un factor care a contribuit la ridicarea nivelului relațiilor dintre cele două părți. Cu România, Moldova are relații speciale. Moldova consideră Federația Rusă „un partener strategic”, iar Rusia Moldova „un partener”. Moldova consideră că în relațiile cu Rusia e nevoie de relații pragmatice, iar Rusia identifică și alte forme de exprimare și realizare a relațiilor în raport cu Moldova”, a spus el.
Victor Juc mai spune că, în teorie, există și „relații clientelare”, și „relații pe filiera suveranității-suzeranității”. „Moldova mai curând este pentru Rusia un segment al intereselor sale geopolitice. Rusia nu mai este pregătită ca în perioadele recente să cedeze ușor fiecare stat în UE sau NATO, ci, din contra, consideră că este cazul să-și extindă sferele sale de influență geopolitică, folosind inclusiv politicile comerciale, dat fiind că Gazprom este de iure o societate pe acțiuni, iar de facto este un instrument de realizare a politicii externe a Rusiei atât pe segmentul asiatic, cât și pe cel european. Moldova se află într-o situație politică nefavorabilă pentru că trebuie să balanseze în fața pericolelor, iar elitele politice nu conștientizează rolurile care le revin în asigurarea intereselor naționale”, a spus Victor Juc.
Dezbaterea publică la tema: „Paleta cromatică a relațiilor moldo-ruse și moldo-române: afinități, deosebiri, motive, procese, soluții”, este ediția 215 din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.