Originile declinului vectorului proeuropean: între sondaje şi realităţi moldoveneşti

Op-Ed
	Multiplele fraude comise de forţele pretins proeuropene şi ezitările UE de a le critica, precum şi presiunile exercitate de Rusia, au afectat imaginea UE în Moldova. Erodarea percepţiei publice faţă de UE nu poate fi deocamdată stopată...
Dionis Cenuşa

Rezultatele sondajului realizat la comanda Institutului Republican Internaţional a scos în evidenţă ultimele evoluţii legate de aspiraţiile geopolitice ale moldovenilor. În linii generale, sondajul confirmă trendurile negative legate de diminuarea sprijinului pentru partidele pretins proeuropene, dar şi aprofundarea crizei de imagine a UE.

Cu toate acestea, datele din sondaj prezintă o radiografie a spiritului care domină în societate într-un moment extrem de complicat, când se intersectează criza economică, aflată în proces de cristalizare, cu cea politică şi instituţională. Rata răspunsurilor de 62% impune o anumită marjă de interpretare, astfel încât percepţia reală a cetăţenilor ar putea fi mai pozitivă sau, din contra, şi mai negativă.

Populaţia taxează artificialitatea partidelor pretins proeuropene

Deficitul de popularitate a forţelor proeuropene, care au partajat monopolul asupra puterii politice în perioada 2009-2015, pune sub semnul întrebării prezenţa lor în legislativ după următoarele alegeri parlamentare. Aceasta se datorează conştientizării largi a faptului că reformele proeuropene au fost mimate, iar în diverse cazuri – mutilate. Totodată, căderea în sondaje a falşilor pro-europeni, care s-a agravat recent, ar putea fi cauzată de scepticismul sporit al europenilor. După developarea fraudelor din sistemul bancar şi constatarea „complicităţii” politicienilor din cadrul coaliţiilor pro-UE, încrederea europenilor în capacitatea partidelor pretins pro-europene de a implementa reforme s-a redus considerabil, dar şi iremediabil. Astfel, potrivit sondajului, PDM, PL, dar în special PLDM, ar înfrunta dificultăţi majore pentru a trece pragul electoral. (Vezi Tabelul 1)
 

Capitala mai proeuropeană decât restul ţării

Datele sondajului arată că populaţia din Chişinău este aparent mai proeuropeană decât media pe ţară. Acest lucru poate fi dedus din simpatiile faţă de cei mai populari politicieni din ţară, ai căror viziuni geopolitice sunt afişate publicului larg. Astfel, Maia Sandu, Iurie Leancă şi Dorin Chirtoacă, văzuţi în asociere cu UE, sunt sprijiniţi mai puternic în capitală decât politicienii pro-ruşi – Renato Usatîi şi Igor Dodon. Chiar dacă cei din urmă au un număr mai mic de susţinători în capitală, ei sunt în topul favoriţilor în regiuni. (Vezi Tabelul 2) Cu toate acestea, potrivit sondajului, circa 30-40% dintre cetăţeni nu simpatizează nici pe liderii politici consideraţi proeuropeni şi nici pe cei cu viziuni pro-ruseşti.
 

Valori europene versus interes economic

Sondajul analizat scoate în evidenţă un ataşament foarte slab al cetăţenilor faţă de democraţie, fără de care UE şi integrarea europeană sunt de neconceput. Aşadar, majoritatea cetăţenilor consideră democraţia mai puţin semnificativă decât prosperitatea economică. (Vezi Tabelul 3)
 

Prin urmare, o bună parte din cetăţeni nu conştientizează că prosperitatea economică este imposibilă fără buna funcţionare a instituţiilor democratice. Evident, această atitudine derivă din dezamăgirea unei părţi din societate în majoritatea partidelor politice, alese pe cale democratică, care în urma accederii la putere au urmărit propriile interesele şi cele de grup (1991-2009). Acest lucru explică în aceeaşi măsură regretul unei bune părţi din societate pentru dispariţia URSS. (Vezi Tabelul 4)
 

Mai mult, rolul democraţiei s-a devalorizat ca urmare a eşecului guvernărilor în coaliţie (2009-2015), când instituţiile statutului au devenit ostaticele ecuaţiilor de partajare, agreate de forţele pretins pro-europene controlate de diverse grupări oligarhice. Mai mult ca atât, acestea au folosit şi continuă să folosească drapelele UE pentru a-şi proteja „monopolurile” politice şi economice.

Totodată, percepţia eronată faţă de importanţa democraţiei ar putea fi rezultatul promovării active a modelelor de guvernare autoritară în regiune, în particular al regimului politic rusesc. Acest lucru la fel demonstrează eficienţa propagandei ruseşti care promovează democraţia „de tip rusesc”, unde opoziţia este marginalizată, alegerile sunt trucate, iar mass-media este controlată de partidul puterii (cu mici excepţii).

Contextul politic din ţară, dar şi cel regional (conflictul militar din Ucraina aţâţat de Rusia, crizele din UE) ar putea să favorizeze adâncirea indiferenţei faţă de democraţie în vecinătatea europeană, în particular în Parteneriatul Estic. Această deziluzie poate genera dificultăţi adiţionale în realizarea reformelor proeuropene, deseori mimate de forţele politice moldoveneşti şi nedorite de Rusia, inclusiv să cauzeze schimbarea vectorului extern.

UE versus Uniunea Economică Euroasiatică

Opiniile faţă de proiectele integraţioniste din regiune sunt împărţite. Deşi integrarea europeană oferă avantaje vădite, multiplele fraude comise de forţele pretins proeuropene şi ezitările UE de a le critica, precum şi presiunile exercitate de Rusia, au afectat imaginea UE în Moldova. Chiar dacă Delegaţia UE de la Chişinău şi-a activizat comunicarea, devenind totodată mai critică şi tranşantă, erodarea percepţiei publice faţă de UE nu poate fi deocamdată stopată. Astfel, în pofida contribuţiei substanţiale acordate de către europeni, mulţi cetăţeni continuă să crediteze cu multă încredere Rusia, în special în domeniul economic. (Vezi Tabelul 5)
 

Atitudinea pozitivă faţă de Rusia se menţine chiar dacă aceasta a introdus bariere comerciale împotriva producătorilor moldoveni începând cu septembrie 2013, ulterior favorizând în mod discriminatoriu doar producătorii din Găgăuzia şi regiunea transnistreană. Deşi deciziile de a iniţia embargourile au depins în mod unilateral de Rusia, unii cetăţeni (în special de la ţară) blamează la fel autorităţile moldoveneşti, cât şi UE. (Vezi Tabelul 6)
 

Confuziile legate de rolul şi impactul real al UE asupra Moldovei, determinate de transferul de imagine negativă din partea partidelor pretins proeuropene, propaganda rusească, dar şi dezinformarea propagată de susţinătorii vectorului euroasiatic în Moldova, au condiţionat diminuarea sprijinului pentru UE printre moldoveni. (Vezi Tabelul 7)
 

În loc de concluzie…

Percepţia moldovenilor faţă de UE a degradat considerabil din cauza factorilor politici interni, tolerării de către UE a coaliţiilor fals proeuropene, dar şi a acţiunilor Rusiei. Corectarea situaţiei depinde foarte mult de calitatea instrumentelor de comunicare folosite de UE, dar şi de schimbările de pe scena politică moldovenească. În acest sens, apariţia unei alternative politice pro-europene autentice, care să înlocuiască forţele pro-UE discreditate, ar crea premise pentru reconstruirea imaginii UE. Cu toate acestea, europenii vor trebui să înveţe din greşelile comise în trecut, devenind mai exigenţi, principiali şi obiectivi faţă de oricare guvernare din Moldova.

Dionis Cenuşa

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.