logo

Opt din zece cazuri de abuz sexual online nu ajung la etapa de urmărire penală


https://www.ipn.md/index.php/ro/opt-din-zece-cazuri-de-abuz-sexual-online-nu-7967_1077791.html

Din cauza acțiunilor procesuale superficiale, opt din zece cazuri de abuz sexual online nu ajung la etapa de urmărire penală. În primele 10 luni ale anului curent, pe platforma siguronline.md au fost raportate 49 de cazuri – prezumate abuzuri sexuale comise în mediul online împotriva copiilor, cu 172% mai multe comparativ cu cele înregistrate în anul 2019. Datele au fost prezentate de Elena Botezatu, directoare de program „La Strada Moldova”, în cadrul unei conferințe de presă, transmite IPN.

Elena Botezatu a precizat că specialiștii „La Strada” Moldova au  oferit asistență legală și psihologică pentru 94 de copii-victime ale diferitor forme de abuz sexual și exploatare sexuală. Dintre aceștia, 25 sunt victime ale abuzurilor sexuale online. Cea mai mică victimă are doar 6 ani. „Trăim într-o societate cu un nivel redus de empatie și de conștientizare a pericolelor cu care se poate confrunta un copil în mediul online. Suntem o societate care critică și blamează copilul pentru că a ajuns să fie hărțuit, agresat pe internet, care nu își poate asuma eșecul în a preveni aceste riscuri prin educație. Însă copiii nu au de unde cunoaște aceste pericole, fără ca noi, adulții, să le fi vorbit despre ele în termeni clari și fără să fi înțeles în ce constă dificultatea identificării riscurilor exploatării sexuale a copiilor în mediul online”, a declarat Elena Botezatu.

Daniel Mazepa, şef de secție la Inspectoratul General al Poliției, a menţionat că, de la începutul anului curent, au fost înregistrate peste 170 de cauze penale pentru  abuz şi exploatare sexuală, cu implicarea minorilor. O parte din ele încep în mediul online, în manieră de manipulare, contact cu copilul. Un adult cu intenţii răutăcioase încearcă să pregătească copilul de un eventual contact fizic real, treptat, prin a-i scade anumite praguri de rezistenţă, a-i depăşi barierele de percepţie şi a-i intra în zona de încredere. Toate acestea pentru ca apoi să se întâlnească în viaţa reală, când se săvârşeşte un abuz sau mai mai multe, care, de cele mai multe ori, nu sunt raportate de copil pentru că se teme, spune Daniel Mazepa.

O formă de manifestare a acestui fenomen este auto-producerea de conţinut erotic, când un copil face poze erotice şi trimite necunoscuţilor sau așa-zișilor „prieteni” din medul online. „Aceste poze în scurt timp apar în mediul online. Copilul rămâne traumatizat, speriat, se izolează, se ascunde, îi este ruşine. După ce el auto-produce conţinut erotic, cel care a recepționat, la un moment dat, când simte că pierde controlul, începe şantajul. Aici avem o altă manifestare: când un necunoscut, ca să obţină bani sau contact fizic, după ce a obţinut imagini erotice merge la șantaj”, a exemplificat Daniel Mazepa.

Numărul cazurilor de abuz online este în creştere din cauza pandemiei, care a transpus majoritatea activităţilor în mediul online. Daniel Mazepa a venit cu un apel către părinţi, educatori, profesori, toate persoanele responsabile de educaţia unui copil – să colaboreze. Copiii deseori se ascund pentru că le este ruşine, au frică sau sunt cei care generează aceste pericole.

Artur Degteariov, șef de secție la Inspectoratul Național de Investigație al IGP, a menţionat că abuzul şi exploatarea sexuală online a copiilor se realizează prin ademenirea minorului în scopuri sexuale, când abuzatorii fac cunoştinţă cu copiii în mediul online şi iniţial discută pe anumite teme nepericuloase, dar cu scopul de a obţine încrederea copilul şi a trece la discutarea unor subiecte intime cu aceştia. Îi conving să trimită imagini cu conţinut sexual, iar ulterior abuzatorul deţine controlul asupra lui şi reușește să obţină şi alte beneficii.

Conferința a fost organizată în contextul Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, marcată pe 18 noiembrie. Cu această ocazie, „La Strada” Moldova și Inspectoratul General al Poliției au semnat un acord de colaborare de lungă durată, scopul căruia este coordonarea și susținerea eforturilor comune în prevenirea mai multor categorii de infracțiuni, printre care și abuzurile sexuale săvârșite asupra copiilor în mediul online.