Activarea pre-condițiilor politice în Moldova, din cauza anulării rezultatelor alegerilor municipale în 2018, a creat un precedent care poate servi ca sursă de inspirație pentru UE și ca anti-exemplu pentru țările din vecinătate, interesate de accesarea asistenței macro-financiare europene, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
În mod concret, precedentul moldovenesc a conturat două tendințe pozitive, enumeră politologul.
În primul rând, consideră el, iese în evidență faptul că nerespectarea pre-condițiilor politice are consecințe nefaste pentru autoritățile naționale. Astfel, apelând la cazul moldovenesc, opoziția politică și societatea civilă din Georgia, Ucraina și alte țări din vecinătatea europeană pot face presiuni atât asupra UE cât și asupra propriilor guverne.
Cea de-a doua tendință, descrisă de politolog, ține de sporirea atenției față de modul cum sunt folosiți banii europeni. În consecință, o grijă mai mare față de asistența europeană poate îmbunătăți, prin cumul, abordarea față de finanțele publice naționale per ansamblu.
Atât negocierea celei de-a doua asistențe macro-financiare pentru Moldova, cât și amânarea acesteia pe motivul încălcării pre-condițiilor politice, denotă o evoluție semnificativă a acestui tip de instrument financiar european, subliniază Dionis Cenușa.
Pe de o parte, autoritățile moldovenești au fost nevoite să accepte modificarea abordării UE față de asistența macro-financiară, observată începând cu acordul semnat cu Georgia în 2013. Astfel, s-au materializat pre-condițiile politice, nedorite de către autoritățile moldovenești, explică politologul.
Pe de altă parte, practicile negative identificate în Moldova (neîncrederea față administrarea banilor publici) au dus la înăsprirea condițiilor de acordare a asistenței macro-financiare pentru celelalte state din vecinătatea europeană, evidențiază Dionis Cenușa.
Asistența macro-financiară constituie un instrument de condiționalitate a UE în raport cu țările cu Acorduri de Asociere, printre care și Moldova, care poate fi perfecționat în continuare. Acesta permite, într-o oarecare măsură, egalarea condițiilor de joc între guvernările dezinteresate în angajamentele democratice și respectiv opoziția și societatea civilă, a căror participare în procesele democratice este paralizată de către guvernările naționale, concluzionează politologul.
