În timp ce unii experţi consideră că adoptarea de către Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a unui alt Cod al educaţiei decât cel care funcţionează la nivel naţional este un drept al regiunii, alţii afirmă că acest fapt reprezintă o încălcare flagrantă. Opiniile contrare au fost expuse în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV. Experţii au discutat despre unele prevederi ale Codului, printre care: dreptul autorităţilor regionale de a organiza concursuri pentru ocuparea funcţiilor de directori de şcoală, studierea istoriei poporului găgăuz în mod obligatoriu în limba găgăuză etc, transmite IPN.
Directoarea liceului „Vasile Alecsandri” din Chişinău, Daniela Vacarciuc, consideră adoptarea de către autorităţile din UTA Găgăuzia a propriului Cod al educaţiei decât cel existent la nivel naţional drept o încălcare flagrantă. În opinia directoarei, aceste acţiuni ar reprezenta o demonstraţie că autorităţile de la Chişinău nu au valoare pentru cele de la Comrat. Totodată, aceasta a precizat că insistă pe un dialog constructiv între Chişinău şi Comrat în scopul educaţiei unei generaţiei „care ne va ajuta şi pe noi să trăim bine”.
Ex-parlamentarul Valentin Crîlov afirmă însă, că în conformitate cu legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia, Adunarea Populară este în drept să adopte legi locale. Potrivit lui Valentin Crîlov, este vorba de o lege locală, iar pentru asemenea cazuri nu este prevăzut acordul autorităţilor centrale. Fostul deputat a declarat că în cazul în care Guvernul consideră că această lege contravine prevederilor constituţionale, acesta se poate adresa Curţii Constituţionale.
Expertul în politici educaţionale, Dragoş Vicol, este de părerea că acest act este mai mult un regulament decât un cod al educaţiei. Expertul consideră supărător faptul că regulamentul cu pricina nu a fost adoptat pe parcursul verii, spunând că adoptarea lui în această perioadă a anului de studii va induce o stare de alertă pentru toţi absolvenţii din regiune. Dragoş Vicol a declarat că aşa-zisa salvgardare a limbii găgăuze prin intermediul acestui Cod este doar un paravan, în spate existând interese politice.
În opinia expertului, în acest caz nu a existat o comunicare suficientă între Ministerul Educaţiei şi Adunarea Populară a Găgăuziei. Pentru a rezolva situaţia creată, Dragoş Vicol a menţionat că reprezentanţii Ministerului Educaţie nu trebuie să adopte o atitudine ostentativă, ci să se deplaseze la Comrat pentru a stabili care sunt problemele şi să încerce să le rezolve.
Analistul media Cristian Tabară consideră că între Chişinău şi Comrat există o ruptură de comunicare. Potrivit lui, deşi legea nu impunea autorităţile din UTA Găgăuzia să se consulte cu cele centrale referitor la adoptarea acestui Cod, totuşi, în opinia sa, astfel de discuţii şi consultaţii ar fi trebuit să existe.
Ministerul Educaţiei şi-a manifestat, într-un comunicat de presă, dezacordul în legătură cu aprobarea în două lecturi a unui alt Cod al Educaţiei în UTA Găgăuzia, votat de către Adunarea Populară pe 28 aprilie. Reprezentanţii ministerului spun că proiectul în cauză nu a fost discutat cu ministerele de resort şi nici cu societatea civilă. Aceştia consideră că „prin modul în care a fost elaborat şi votat proiectul Legii Învăţământului Găgăuziei au fost sfidate autorităţile centrale de stat ale Republicii Moldova”. Ministerul a spus că va sesiza Parlamentul şi Guvernul în legătură cu situaţia creată.
