 |
|
| Dionis Cenuşa | |
A trecut mai mult de un an de când Chișinăul a început să aplice Acordul de Asociere cu UE. În acest răstimp, au fost înregistrate unele progrese, dar și multe regrese, a căror proporție și efecte continuă să afecteze țara, lucruri evidențiate în publicația Euromonitor. În fond, criza din sistemul bancar, tărăgănarea reformei justiției sau ineficiența combaterii corupției au compromis puternic, dar și injust, procesul de integrare europeană. Prin urmare, retorica anti-europeană din țară a căpătat un suflu nou, iar propaganda rusească – un teren nou de manevră pentru discreditarea prezenței UE în Moldova.
Din capul locului este important să înțelegem că integrarea europeană sau apropierea de UE, la multe capitole, rămâne a fi mimată. De aceea, este eronată și injustă percepția că situația negativă din țară este rezultatul integrării europene. Or, dacă pășeam cu adevărat în direcția UE, atunci criza din sistemul bancar nu ar fi încolțit, sistemul judecătoresc ar fi fost reformat cap-coadă, iar combaterea corupției ar înceta să fie un vis neîmplinit. Aceste considerente trebuie să fie luate în calcul, dacă avem intenția de a evalua obiectiv integrarea europeană.
Evident, există numeroși factori care distorsionează agenda europeană, însă următorii factori se impun cel mai mult - calitatea elitei politice, corupția sistemică și spiritul agendei europene.
Elita politică pseudo-proeuropeană
Integrarea europeană a fost și rămâne a fi parazitată și exploatată de clasa politică, în mare parte, coruptă și neinteresată să “europenizeze” țara. Or, reformele implementate până la capăt, prevăzute în Acordul de Asociere cu UE, pot genera riscuri iminente pentru confortul celor care populează scena politică actuală. Altfel spus, combaterea corupției, descompunerea monopolurilor în economie, asanarea democrației, ar însemna în primul rând “dispariția politică” a pseudo-proeuropenilor. De aceea, aceștia insistă pe o agendă europeană superficială, ajustată propriilor interese și temeri.
Corupția atotcuprinzătoare
Reformele sunt de neconceput dacă instituțiile și funcționarii publici practică corupția. Bineînțeles, depistarea și sancționarea elementelor corupte depinde de CNA, CNI, Procuratură, dar și de instanțele de judecată. Dar ca acestea să fie funcționale este necesară o “terapie de șoc” anti-corupție, care să combine depolitizarea, fortificarea internă, dar și curățirea lor de toate persoanele cu integritate dubioasă. Același principiu de “terapie de șoc” trebuie aplicat în toate instituțiile, agențiile, întreprinderile de stat, la nivel central și local. Fără combaterea eficientă a corupției politice, dar și a celei cotidiene, este imposibilă eliberarea statului din captivitatea intereselor înguste de grup. În fine, eșecul în combaterea corupției pune sub semnul întrebării trăinicia integrării europene.
Spiritul agendei europene
Deja a devenit o tradiție ca Moldova să fie lăudată pentru legi bune și criticată cu vehemență pentru implementarea defectuoasă a legii. Același neajuns caracterizează legislația națională racordată la cea europeană. Cauza este ignorarea vehementă a spiritul legii. Or, de ce Consiliul Coordonator al Audiovizualului, cu intenția legitimă de a asigura pluralismul de opiniei, închide un post TV aflat în opoziția cu guvernarea, dar nu atinge mass-media controlată de partidele aceleiași guvernări? La fel, este suspect faptul că unele companii nimeresc în vizorul Consiliului Concurenței, iar altele nu. Aceste exemple, care cuprind și alte domenii, scot în evidență abordarea selectivă a instituțiilor, care nu urmează spiritul legii, ci mai degrabă o agendă impusă din exterior. Acest nihilism față de spiritul agendei europene afectează grav impactul pozitiv al reformelor.
În loc de concluzie
Calitatea proastă a partidelor pseudo-proeuropene, rezistența în combaterea corupției, dar și nihilismul în raport cu spiritul reformelor din agenda europeană, paralizează procesul de integrare europeană. În consecință, prevederile Acordului de Asociere, de care ar trebui să beneficieze cetățenii, mediul de afaceri și statul, nu ajung să dea roada așteptată.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.