logo

ONG-urile care critică sunt tratate ca “inamici politici” în Moldova și Georgia, opinie


https://www.ipn.md/index.php/ro/ong-urile-care-critica-sunt-tratate-ca-inamici-politici-in-7978_1045112.html

În mod foarte asemănător, regimurile oligarhice din cele două țări ale Parteneriatului Estic manifestă intoleranță față reprezentanții societății civile. Odată ce ONG-urilor nu împărtășesc simpatii față de regim, acestea riscă să fie tratate ca reprezentanți ai opoziției politice, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol analitic pentru Agenția IPN.

Politologul observă că, în cazul Georgiei, după scrutinul din 2012, soldat cu preluarea puterii de către formațiunea lui Ivanishvili (Partidul Visul Georgian), unii funcționari au părăsit instituțiile statului și s-au integrat în sectorul asociativ. Prin urmare, explică Dionis Cenușa, guvernarea asociază activitatea civică a ex-funcționarilor din perioada regimului lui Mihail Saakashvili ca pe un partizanat politic în favoarea opoziției.

Potrivit politologului, de regulă, ONG-urile își fundamentează critica față de autorități în funcție de progresul reformelor. Totuși, PDM consideră că activitatea acestora este de natură politică, deoarece unii reprezentanți ai societății civile afișează deschis simpatii politice, constată Dionis Cenușa.

El opinează că în Moldova, la fel ca și în Georgia, a fost sesizată o anumită migrație din sectorul public spre societatea civilă, după ce Vladimir Plahotniuc a monopolizat mecanismul de luare a deciziilor politice. Oricum, promovarea principiilor democrate cu privire la separarea puterilor în stat, alegeri libere, societate deschisă și drepturile omului, de către sectorul asociativ, îl va poziționa mereu contra acelor guvernări care subminează instituțiile democratice, comentează politologul.

În afara similitudinilor evidențiate, scrie Dionis Cenușa, din demersurile lansate de către societățile civile din Georgia și Moldova, pot fi observate trei aspecte distincte majore, care denotă realități politice diferite.

În primul rând, ONG-urile se expun cu o tonalitate diferită față de condițiile de funcționare a statului de drept și ingerința factorului politic în domeniul judiciar.

În timp ce în Moldova este atestată o “erodare” înfăptuită a statului de drept, societatea civilă din Georgia avertizează că amplificarea guvernării informale afectează statul de drept, problemă care nu se află în fază terminală, comentează politologul. Diferența de percepție rezultă din cotele maxime atinse de disfuncționalitățile din Moldova (invalidarea alegerilor din Chișinău), dar și din faptul că degradarea situației este vizibilă în Georgia datorită progresului înalt atins anterior, compară politologul. 

A doua trăsătură care diferențiază societatea civilă moldovenească de cea georgiană constă în natura apelurilor față de actorii externi, consideră Dionis Cenușa.

Cerințele ONG-urilor moldovenești sunt mai radicale și pornesc de la stoparea asistenței financiare și continuă cu crearea unui mecanism de sancțiuni individuale pentru abaterile anti-democratice, sugerează politologul. În opinia lui, activismul civic din Georgia, deocamdată, se rezumă la atenționarea partenerilor externi și omite subiectul condiționalității și necesitatea suspendării asistenței sau aplicarea anumitor sancțiuni față de guvernarea gestionată de către Ivanishvili.

Cel de-al treilea aspect accentuat de politolog ține de motivația sectorului civic de a internaționaliza problemele interne.

Din acest punct de vedere, crede el, ONG-urile moldovenești au depus multiple eforturi pentru a scoate în evidență involuțiile democratice și s-au angajat într-o comunicare intensă cu instituțiile europene. Dionis Cenușa conchide că insistența și perseverența societății civile au generat o competiție acerbă pentru proiectarea imaginii țării în străinătate atât în raport cu autoritățile moldovenești, cât și cu acțiunile de lobby lansate propriu-zis de către PDM la Bruxelles și Washington.

Spre deosebire de colegii din Moldova, scrie politologul, societatea civilă georgiană încă se concentrează pe comunicarea din interiorul țării. Acest lucru denotă faptul că se mizează pe capacitatea societății și condițiile electorale care predispun la influențarea politicului în limitele procesului electoral georgian, concluzionează Dionis Cenușa.