logo

Obţinerea regimului fără vize cu UE. Termene şi aşteptări


https://www.ipn.md/index.php/ro/obtinerea-regimului-fara-vize-cu-ue-termene-si-asteptari-7978_1010789.html

Mijlocul anului 2014 este cel mai realist termen ca Moldova să obţină regimul liberalizat de vize cu UE, consideră  Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev. Solicitat de IPN, expertul a spus că autorităţile de la Chişinău şi-ar fi dorit ca acest lucru să se întâmple mult mai devreme. Iniţial se vorbea despre sfârşitul anului 2012. Însă, Planul de Acţiuni Moldova-UE s-a dovedit a fi mult mai dificil de implementat decât s-a crezut. La fel şi UE a fost mai exigentă faţă de Moldova şi mai lentă în adoptarea unor decizi.

Noul termen anunţat pentru liberalizarea regimului de vize cu UE este mai-iunie 2014. Leonid Litra crede că este un termen realist, mai ales că mingea este pe terenul UE, având în vedere că Moldova şi-a îndeplinit într-o manieră satisfăcătoare obligaţiunile pe care le-a avut. UE se află într-o situaţie neordinară, pentru că urmează alegerile în Parlamentul European şi numirea unei noi componenţe a Comisiei Europene. Respectiv, este foarte important ca o decizie favorabilă să fie adoptată în decursul actualului mandat al instituţiilor europene. Iar pentru ca acest lucru să fie posibil, UE trebuie să urgenteze adoptarea deciziei sau, cel puţin, să nu o amâne.

Leonid Litra nu leagă direct procesul de asociere cu UE şi liberalizarea regimului de vize. Sunt procese paralele, dar totuşi diferite. „Impresia mea este că Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE a fost îndeplinit la nivelul care îi permite Uniunii Europene, fără ezitări, să adopte decizia de liberalizare a regimului de vize. Trebuie să înţelegem corect: Moldova nu cerşeşte acest regim. Îl va primi ca urmare a îndeplinirii Planului de Acţiuni”, a subliniat cercetătorul.

Leonid Litra crede ca reformele în sectoare precum justiţia sau combaterea corupţiei vor dura încă 7-10 ani, luând în calcul experienţa statelor central-europene. Din acest considerent, nu trebuie să se creadă ca îndeplinirea Planului de Acţiuni înseamnă o Moldovă reformată sută la sută. „Îndeplinirea acestuia a fost mai degrabă o instituţionalizare a agendei de reformare, o hârtie de turnesol pentru voinţa clasei politice de a se angaja plenar în implementarea acestor reforme. Pentru comparaţie, Ucraina a primit Planul de Acţiuni cu 2 luni înaintea Moldovei şi se află încă la prima fază de implementare, pe când Chişinăul a îndeplinit ambele faze”, a subliniat cercetătorul.

Expertul în studii europene Denis Cenuşă a remarcat pentru IPN că, potrivit procedurilor obişnuite, obţinerea unui regim liberalizat de vize cu UE durează de regulă mai mult timp, dar în cazul Moldovei există dorinţa ambelor părţi de a urgenta la maximum procesul. „Surse de la Serviciul European de Acţiuni Externe al UE au confirmat că regimul se preconizează a fi liberalizat în primele 6 luni ale anului. Experienţa Republicii Moldova va fi unică într-un fel, şi, posibil, va fi şi un model pentru regiune”, a opinat Denis Cenuşă. Urgentarea este legată de faptul că liberalizarea regimului de vize va susţine procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Potrivit lui Denis Cenuşă, este evident că viitoarea componenţă a Parlamentului UE poate fi mai puţin binevoitoare sau mult mai critică vizavi de situaţia internă din ţările din vecinatatea UE.

Comisia Europeană a propus liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni la 27 noiembrie 2013. La 20 decembrie 2013, la Bruxelles, ambasadorii UE au susţinut propunerea. În conformitate cu procedurile UE, urmează ca decizia să fie votată în cadrul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri intern (fiind stabilita data de 12 februarie), şi ulterior în Plenul Parlamentului, în martie.

O monitorizare a îndeplinirii de către statele Parteneriatului Estic a criteriilor pentru liberalizarea regimului de vize cu UE arată Moldova a obţinut cele mai înalte note la toate capitolele. Nota 10 a fost pusă pentru securitatea documentelor, 9,2 la capitolul migraţie, 8,3 pentru relaţiile externe şi drepturi fundamentale, iar nota 8 a fost luată pentru asigurarea ordinii publice. Pentru comparaţie, celelalte state din Parteneriatul Estic nu au luat note mai înalte de 7,5.