logo

O nouă fereastră de oportunitate: inițiative pentru consolidarea cooperării dintre UE și Republica Moldova pe dimensiunea de securitate și apărare. Op-ed de Mihai Mogîldea


https://www.ipn.md/index.php/ro/o-noua-fereastra-de-oportunitate-initiative-pentru-consolidarea-cooperarii-7978_1089051.html

 

 

În contextul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, prioritățile în materie de securitate și apărare trebuie reconsiderate, extinse și promovate activ în comunicarea cu UE, pentru a adresa vulnerabilitățile sistemice ale sistemului de securitate și apărare al Republicii Moldova...

 

Mihai Mogîldea
 

Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a schimbat mai multe accente în abordarea țărilor membre UE față de sectorul de securitate și apărare, atât la nivel național, cât și european. De la discursul cancelarului german Olaf Scholz în Budestag-ul german, prin care a anunțat investiții masive pentru sectorul de apărare al Germaniei, până la aprobarea Busolei strategice a UE 2030 în cadrul Summitului informal al Consiliului European de la Versailles, UE și statele membre au vociferat despre necesitatea de a regândi formatul și substanța unor inițiative de cooperare dezvoltate anterior, mai ales în materie de resurse bugetare, umane și tehnice. Repercusiunile războiului din Ucraina vor impune, cel mai probabil, o viziune mai ambițioasă și curajoasă la nivelul UE pentru Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC), care să se materializeze inclusiv în dialogul cu țările din vecinătatea estică.

Deși rolul UE în procesul de management al crizelor, prevenire a conflictelor și gestionare a frontierelor a crescut vizibil în ultimul deceniu, capacitatea Bruxelles-ului de a mobiliza asistență pe dimensiunea de apărare către țările terțe este una restrânsă. Unul din motivele principale din spatele acestor limitări ține de aplicarea principiului unanimității pentru deciziile aprobate de către statele membre pe acest segment, dar și natura „sensibilă” a acestor decizii pentru interesele geopolitice ale statelor membre. Este și cazul Parteneriatului Estic, unde cooperarea în materie de securitate și apărare nu a constituit una din prioritățile-cheie, în special din cauza factorului rusesc.

În cazul Republicii Moldova, interacțiunea cu Bruxelles-ul s-a intensificat în a doua jumătate a anului trecut, odată cu instalarea Guvernului Gavriliță. În cadrul Consiliului de Asociere din luna octombrie 2021, cele două părți au anunțat despre lansarea dialogului politic și de securitate la nivel înalt, oficializată în luna martie curent. Totodată, UE a alocat pentru Republica Moldova un grant de 7 milioane de euro, ca parte a Instrumentului European pentru Pace (IEP), în scopul sprijinirii structurilor Forțelor Armate ale Republicii Moldova. Suportul financiar a fost succedat de vizita unei echipe de experți din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă la Chișinău, menită să identifice necesitățile-cheie și să stabilească prioritățile de colaborare în domeniul de apărare pentru anii următori.

În contextul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, aceste priorități trebuie reconsiderate, extinse și promovate activ în comunicarea cu UE, pentru a adresa vulnerabilitățile sistemice ale sistemului de securitate și apărare al Republicii Moldova.

În primul rând, Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte un pachet de asistență bugetară pentru Republica Moldova în domeniul de securitate și apărare, ca parte a Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027. În acest sens, UE ar putea să mobilizeze fonduri din cadrul IEP, ce deține un buget de circa 5,7 miliarde euro pentru aceeași perioadă. Acest pachet de asistență ar putea veni cuplat la o serie de condiționalități, menite să consolideze guvernanța acestui sector. În acest exercițiu ar putea participa și statele membre ale Platformei de Sprijin pentru Moldova, alături de structurile internaționale incluse în gestionarea acestei platforme.

În doilea rând, Republica Moldova ar putea să solicite UE trimiterea unei misiuni PSAC (CSDP), care să fie mandatată să ofere consiliere și suport pentru reforma sectorului de apărare și securitate. Mandatul acestei misiuni ar trebui să fie adaptat la problemele identificate de către cele două părți în procesul de evaluare al performanței instituțiilor de profil, precum Serviciul de Informații și Securitate sau Ministerul Apărării. În termeni optimi, procesul de formare și trimitere a unei misiuni CSDP ar putea dura circa un an, timp util pentru inițierea și dezvoltarea screening-ului acestui sector.

O altă măsură necesară ține de antrenarea Republicii Moldova în proiectele de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO), ce sunt deschise pentru țările din afara UE începând cu luna noiembrie 2020. Actualmente, peste 60 de proiecte PESCO sunt implementate la nivelul UE. Autoritățile Republicii Moldova ar putea solicita participarea Chișinăului în unul sau mai multe proiecte ce țin de domeniile noastre de interes, precum securitatea cibernetică, intelligence sau mecanismele de răspuns rapid în context de criză. Chiar dacă este necesară o decizie unanimă în rândul țărilor membre pentru acceptarea unui stat non-UE în aceste proiecte, există toate premisele pentru a obține acest statut în contextul actual.

Nu în ultimul rând, Republica Moldova trebuie să-și consolideze capabilitățile în domeniul securității cibernetice, prin dezvoltarea unui Centru Național de Securitate Cibernetică. Pe această dimensiune, UE ar putea oferi asistență financiară și tehnică pentru dezvoltarea acestui punct de coordonare și sporire a rezilienței cibernetice. Odată creat, Centrul ar putea să coopereze activ cu Centrul European de Competențe în materie de Securitate Cibernetică de la București, dar și cu rețeaua centrelor de securitate cibernetică din țările UE.
---

Mihai Mogîldea este lider de echipă al Programului Europenizare al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
---


Acest Op-Ed este publicat în cadrul proiectului „Creșterea nivelului de informare și înțelegere a problemelor de securitate și apărare ale Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Fundația Friedrich Ebert Moldova, în parteneriat cu platformele media Zonadesecuritate.md și Zugo.md.,precum și ca urmare a unui parteneriat IPRE cu IPN în cadrul proiectului "Noi și Europa" susținut de Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova.


 
Mihai Mogîldea
Mihai Mogîldea activează ca Lider de echipă, programul Europenizare, în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Este este absolvent al programului de master în Studii Politice și Administrative Europene la Colegiul Europei (Bruges).

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.