„A trecut mai mult de o lună de când Rusia a invadat Ucraina, iar în acest timp, aproape 10% din populația Ucrainei a fost forțată de circumstanțe să părăsească țara. Asistăm la cea mai gravă criză umanitară din Europa de la al Doilea Război Mondial. Impactul și consecințele depline încă urmează a fi evaluate, dar deja este evident că aceasta este o criză fără hotare. Fluxul masiv de refugiați, care fug din calea războiului, pune la grea încercare întreg continentul și în special țările din prima vecinătate. Republica Moldova, probabil, a luat asupra sa cea mai grea sarcină.
---
Până la sfârșitul lunii martie, aproape 390 de mii de refugiați au intrat în Moldova, dintre care 100 de mii au decis să rămână în țară. Rapoartele furnizate de ONU arată că Republica Moldova, de rând cu Polonia, a primit cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor. Deși cifrele sunt comparabile, sarcina pusă asupra acestor state, precum și capacitatea lor de reacție nu poate fi echivalată. Polonia, are un PIB pe cap de locuitor de aproape 5 ori mai mare ca al Republicii Moldova. În plus, fiind o țară membră UE și NATO, poate mobiliza resurse și utiliza mecanisme oferite la nivelul acestor comunități. Republica Moldova, la rândul său, este dezavantajată atât pe plan economic, social, cât și cel al securității. Războiul din Ucraina, precum și criza imediată a refugiaților a prins Republica Moldova într-o situație extrem de vulnerabilă. În 2021, economia țării abia își revenea după recesiunea provocată de pandemia COVID-19. A urmat criza energetică, care a influențat negativ evoluțiile economice și a generat o creștere în lanț a prețurilor, rata inflației ajungând la peste 16%.
Chiar și în aceste circumstanțe, Republica Moldova și cetățenii săi au demonstrat întregii lumi că pot acționa în spirit european. Din prima zi de la izbucnirea războiului, moldovenii și-au deschis ușile și au primit cu inimă deschisă ucrainenii aflați în dificultate. Pentru un stat precum Republica Moldova, în care de ani de zile se încearcă crearea și menținerea artificială a unor linii de divizare dintre oameni, o astfel de solidarizare și mobilizare la nivelul întregii societăți este un semn de maturitate.
Reacția promptă a fost și la nivelul autorităților. Guvernul Moldovei a dat dovadă de leadership în gestionarea crizei refugiaților, mobilizând toate resursele disponibile. Au fost puse in funcțiune sisteme de gestionare a fluxului de refugiați, coridoarele verzi pentru facilitarea tranzitării teritoriului țării, transport terestru si aerian etc. Aceste măsuri vin să micșoreze presiunea asupra sistemului social, însă, confruntate cu realitățile curente, autoritățile au ajuns la limita propriilor capacități. În timp ce continuă să răspundă acestor provocării, Guvernul face apel la ajutor din partea comunității internaționale. Este crucial ca, în aceste momente de dificultate, eforturile țării să fie completate și asistate de partenerii europeni, agențiile ONU și rețelele de ONG-uri internaționale. O parte din asistență umanitară deja a ajuns și este completată zilnic atât prin intermediul instituțiilor statului, cât și cel al ONG-urilor de profil, cărora le revin aproape 75% din toată asistența umanitară. De asemenea, a fost anunțată asistență suplimentară la frontieră prin detașarea echipelor FRONTEX. A fost pus în discuție și ajutor financiar din diverse surse. În această săptămână, Parlamentul European a aprobat decizia de a oferi asistență macrofinanciară de 150 de milioane de euro Republicii Moldova. Statele Unite, la rândul său, urmează să doneze 1 miliard de dolari pentru a ajuta țările care primesc refugiații ucraineni. Fondul Monetar Internațional, de asemenea, a anunțat intenția de a ajuta Moldova să facă față afluxului de refugiați.
Deși, pe moment, valul de refugiați s-a stabilizat, gestionarea celor 100 de mii de persoane care continuă să rămână pe teritoriul Republicii Moldova se poate transforma într-un exercițiu pe termen lung. Dacă războiul din Ucraina se va întinde pe o perioadă nedeterminată, pe lângă asigurarea cu hrană, adăpost și servicii de prim ajutor, autoritățile trebuie să gândească un mecanism de integrare în societate a acestor oameni. Asigurarea accesului la locuri de muncă, educație și asistență medicală trebuie să fie adresate în mod prioritar. Acest exercițiu ar putea fi complicat pentru Republica Moldova, dar în același timp poate servi o fereastră de oportunitate. Pe de o parte, este în interesul statului ca refugiații să fie integrați și să dobândească cât mai rapid independentă financiară, reducând astfel presiunea asupra sistemului social. Totodată, asta ar putea servi o oportunitate pentru piața muncii, de a suplini golul cauzat de migrația masivă a populației băștinașe.
La doar o lună de la începerea crizei, este dificil să vorbim despre soluții cuprinzătoare. Dar cu ajutorul comunității internaționale, Republica Moldova poate dezvolta abordări mai durabile și mai coerente, bazate pe solidaritate, împărțirea responsabilității, relocare și alte căi complementare pentru a sprijini refugiații. Criza refugiaților este un test al conștiinței noastre colective, care poate fi depășit doar prin acțiuni coordonate și solidare. Iar Republica Moldova a demonstrat că are determinarea să treacă acest examen.
---
Victoria Olari este coordonatoare de programe la Institutul pentru Inițiative Strategice.
---
Op-Ed-ul este realizat în cadrul proiectului „Poduri de legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova, precum și în rezultatul unui parteneriat IPRE cu IPN în cadrul proiectului „Noi și Europa” susținut de Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova. Viziunile exprimate aparțin autoarei.
