logo

Numărul străinilor angajaţi la muncă în Moldova este în creştere


https://www.ipn.md/index.php/ro/numarul-strainilor-angajati-la-munca-in-moldova-este-in-crestere-7967_1023483.html

Interviu IPN: Care sunt tendinţele de angajare la muncă a cetăţenilor străini în Republica Moldova, în care domenii, cu ce fel de probleme se confruntă aceştia în procesul de angajare şi care sunt prevederile legislative în acest sens? Despre aceasta Mariana Galben a discutat cu Olga Poalelungi, directorul Biroului de Migraţie şi Azil, în cadrul unui interviu pentru Agenţia de presă IPN
---.


- În ce domenii sunt angajaţi cei mai mulţi cetăţeni străini în Moldova?

-
Străinii pot fi angajaţi la muncă în Republica Moldova în funcţie de necesităţile pieţii muncii. Nu există o listă exhaustivă a domeniilor sau profesiilor pentru angajarea străinilor. Numărul străinilor angajaţi la muncă în Republica Moldova este în permanentă creştere, la fel ca şi numărul total al străinilor care imigrează anual în ţară. Dacă în anul 2010 au imigrant în scop de muncă 777 de străini, în anul 2014 numărul străinilor angajaţi constituia deja 1360 de persoane. Cota parte a străinilor care se angajează la muncă faţă de totalul străinilor intraţi în ţară pe an este relativ constantă, 31%-32%. Majoritatea angajaţilor străini provin din România, Ucraina, Israel, Federaţia Rusă şi Turcia.

Se observă creşterea ponderii lucrătorilor/muncitorilor în funcţii calificate, cum ar fi betonişti, maiştri, pavatori de drumuri, sudori de calificare înaltă ş.a. O parte dintre ei sunt antrenaţi în realizarea proiectelor externe, cum ar fi proiectul „Provocările mileniului” sau Programul „Compact”, care acordă asistenţă Republicii Moldova în renovarea drumurilor.

Biroul Migraţie şi Azil acorda dreptul de şedere în scop de muncă şi documentează străinii pe teritoriul Republicii Moldova cu permis de şedere pentru imigrarea la muncă.

- Care sunt cele mai frecvente probleme la angajarea unei persoane străine? Câte cazuri de încălcare a legislaţiei aţi depistat de la începutul anului curent? Cum se soluţionează, de regulă, aceste cazuri?

-
Faţă de străinul angajat legal în câmpul muncii în Republica Moldova se aplică un tratament egal cu tratamentul aplicat cetăţeanului Republicii Moldova. Angajatorul urmează să asigure executarea cerinţelor contractului de muncă: condiţiile de muncă, achitarea salariului stabilit, durata zilei de muncă, asigurarea transferurilor sociale etc. Angajatorul poartă răspundere pentru angajarea ilegală a străinului în câmpul muncii potrivit Codului contravenţional.

Totodată, străinul este responsabil să respecte scopul declarat pentru şedere în ţară, în special, să activeze în baza permisului de muncă, să activeze în locul şi funcţia pentru care a fost angajat. Astfel, orice activitate în lipsa deciziei structurilor autorizate sau activitatea în altă întreprindere decât cea pentru care a fost eliberat permisul de muncă, este sancţionată prin amendă administrativă de la 50 până la 100 de unităţi convenţionale. Dacă se constată că străinul nu mai întruneşte condiţiile de prelungire a dreptului de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i s-a acordat acest drept, inclusiv dreptul la muncă, acest drept poate fi revocat. În majoritatea cazurilor se aplică amenda administrativă. De la începutul anului 2015 până în prezent, au fost aplicate 2297 de amenzi, inclusiv 300 pentru încălcarea regulilor de plasare în câmpul muncii. Revocarea dreptului de şedere a fost aplicată faţă de 302 străini.

- Care este cadrul normativ şi competenţa BMA în acest sens? Care alte organe de stat au atribuţii în domeniul respectiv?

-
La examinarea actelor, coordonarea, verificarea, perfectarea documentelor pentru străini sunt implicate mai multe autorităţi: Biroul Migraţie şi Azil, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, după caz, Ministerul Economiei (care se expune în cazul străinilor angajaţi în realizarea proiectelor de interes naţional), Ministerul Educaţiei (avizează angajarea la muncă a cadrelor didactice străine) şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (perfectează permisele de şedere). Implementarea principiului Ghişeului unic a schimbat radical modul de primire şi de examinare a documentelor, adoptarea deciziei şi documentarea străinilor. În prezent, persoana depune toate actele într-un singur loc şi tot acolo i se eliberează permisul de şedere. Toate activităţile de coordonare cu alte structuri sunt asigurate de funcţionarii Biroului, scutind de aceste obligaţii angajatorii sau străinii.

În scopul asigurării unei deserviri mai eficiente, în anul 2015, spaţiile Ghişeului au fost renovate, numărul de locuri de muncă extinse de la 4 la 10. În prezent, se lucrează la modernizarea procesului de primire şi de examinare a actelor, în scopul reducerii impedimentelor birocratice, a termenului de examinare a documentelor, asigurând, totodată, măsurile de protecţie a datelor cu caracter personal.

- Ce acte trebuie prezentate autorităţilor în cazul angajării unui străin? Există formulare tip sau modele? Acordaţi asistenţă celor care au nevoie de consultanţă?

-
Setul de documente care urmează a fi prezentate pentru acordarea dreptului de şedere în scop de muncă diferă în funcţie, dacă străinul urmează a fi angajat la muncă în baza contractului de muncă, sau este detaşat în Republica Moldova pentru o perioadă de până la 90 de zile, sau activează în baza proiectelor de asistenţă externă, sau se documentează în calitate de fondator al întreprinderi. Condiţiile de angajare, lista actelor, mărimea taxelor stabilite etc. pot fi vizualizate pe site-ul BMA la adresa: bma.gov.md, la compartimentul imigrare, cetăţeni străin.

Străinii şi angajatorii se pot adresa pentru informare la Biroul de informare a Ghişeului unic de documentare a străinilor (Chişinău, str. Ştefan cel Mare, 124, et. 2), la oficiile teritoriale din Balţi (str. Dostoevskii, 12) şi Comrat (str. Komsomolului, 22). În luna curentă, va fi lansat un loc de lucru nou pentru primirea actelor şi în proximitatea portului Giurgiuleşti, altor zone economice libere – în Cahul (str. Ioan Vodă cel Cumplit, 79).

Termenul de examinare a actelor depuse este de 30 de zile. Astfel, străinii trebuie să se adreseze la Birou pentru documentare cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului pentru care i s-a acordat dreptul de aflare în Republica Moldova. Nerespectarea termenului respectiv se sancţionează.

- Ce se întâmplă în cazul în care o organizaţie nu prezintă informaţia necesară în termen? Ce prevede legea?

- În cazul în care actele pentru documentare se prezintă cu întârziere, dar până la expirarea termenului de şedere în ţară pentru străinul respectiv, actele pot fi primite spre examinare, după ce străinul achită amenda în mărime de 50 de unităţi convenţionale. E de dorit ca persoanele să ţină cont de termenul în care expiră dreptul de şedere, deoarece perfectarea documentelor în regim de urgenţă se efectuează contra unor tarife sporite, lucru ce nu poate fi convenabil. Actele străinilor, care s-au adresat după expirarea termenului pentru care a fost eliberat permisul de şedere sau ale celor cărora le-a expirat termenul de 90 de zile, în caz că se află în ţară în baza unui regim fără vize, pot fi verificate suplimentar. În raport cu astfel de străini se pot aplica sancţiuni administrative, măsuri de ordin restrictiv etc. Termenul de examinare a actelor depuse în termen este de cel mult 30 de zile calendaristice.

- Consideraţi cadrul legal pentru angajarea străinilor unul favorabil pentru angajatorii din Moldova?

-
În linii majore, cadrul legal ce ţine de documentarea străinilor în Republica Moldova se cere a fi debirocratizat. Este necesară modernizarea şi aplicarea tehnologiilor informaţionale pentru documentarea şi evidenţă străinilor. Anumite progrese în acest sens sunt, ele nu necesită schimbări legislative, mai mult finanţare şi tenacitate. Un domeniu care urmează a fi revizuit, însă, este domeniul acordării permiselor de şedere investitorilor străini. Economia ţării necesită modernizare şi aflux de investiţii străine. În acest sens, considerăm, că este necesar de a revizui  mecanismele de documentare ale investitorilor străini. În prezent, documentarea lor se efectuează identic ca şi documentarea străinilor sosiţi în scop de muncă. Considerăm o asemenea practică greşită. În majoritatea statelor europene acordarea dreptului de şedere investitorilor străini, stabilirea perioadei pentru care se eliberează permisul se efectuează în funcţie de numărul locurilor de lucru noi create de investitor sau costul acestor locuri. Proiectul de modificare a legislaţiei în sensul celor expuse a fost expediat spre examinare Guvernului în luna trecută.

- Care ar fi sugestiile Biroului Migraţie şi Azil pentru acele organizaţii care planifică să contracteze cetăţeni străini?

-
Datele arată că majoritatea străinilor care deţin permise de şedere în Republica Moldova provin din state vecine sau cele cu care avem relaţii mai îndelungate. Astfel, angajatorii pot mult mai uşor să asigure comunicarea, iniţierea în domeniile de activitate, instruirea în caz de necesitate. Posibilitatea de comunicare oferă angajatorilor condiţii pentru o mai bună selectare a străinilor cu o calificare înaltă şi experienţă, pentru lucru în Republica Moldova. Important este de a evita angajarea persoanelor care nu vor respecta scopul declarat al şederii în Republica Moldova, deoarece, în asemenea cazuri, responsabilitatea o poartă persoana care a angajat străinul. Angajatorii pot apela la Biroul de informare al Ghişeului unic de documentare a străinilor al BMA pentru a primi consultaţii suplimentare privind modul de documentare a diferite categorii de străini. Consultaţiile se acordă gratis. Nu e cazul de apelat la serviciile intermediarilor, pentru a evita pierderi de timp, resurse şi falsurile.
---
Notă: Acest interviu este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.